Mereu trebuie sa iau microbuzele astea in drum spre Lunguletu sau de acolo spre casa – Gaesti. Am in amintire momente hilare – odata un pasager luase in microbuz o rata, i-a scapat prin microbuz si sa vezi zarva generala, noroc cu soferul care a insfacat pasarea si a dat-o individului. Altadata o tiganca a coborat in padure( deh ca femeia) a stat vreo 15 minute, tot microbuzul colcotea, a urcat a scos din faldurile rochiei o bere si a inceput sa munceasca la ea.
Cel mai mult imi plac soferi – niciunul nu e sanatos la cap. Majoritatea merg cu viteza maxima care o prinde rabla( 100 – 120 km/h), stau cu o mana pe volan, cu una pe telefon si, uneori, mai fumeaza si cate o tigara – toate in acelasi timp. Bineinteles, el poate avea in loc de 26 de locuri – 40 – 45 ca oricum nu conteaza.
Inainte erau numai Isuzu – cele mai confortabile scaune, singurele pe care imi puteam odihni capul – acum au bagat niste Mercedes( nu stiu cum se numesc Cabri sau ceva de genu) si sunt cele mai proaste microbuze – parca au sasiu de Sprinter si peste el au pus o caroserie supradimensionata. Simti fiecare groapa de pe drum – si sunt chiar multe, multe gropi.
De ce imi place mie Romania?
De multe ori in microbuzele astea sunt o serie de persoane cu un miros care iti da nasul la o parte chiar daca esti in partea cealalta a masinii. Ma gandesc ca poate este greu sa faci o baie inainte de a pleca la oras – ca, in general, ei nu pleaca in fiece zi la Bucuresti sau Pitesti. Dar – e greu si romanilor le place mirosul traditional nealterat de deodorant sau sapun.