Arhiva-Resurse
Evoluția din domeniul tehnologiei este una din cele mai rapide pe care omenirea le-a cunoscut vreodată. Vă propun în continuare un infografic despre evoluția mediilor de stocare digitale de la inceputurile ei și până astazi.
Mediile de stocare ocupau candva spații imense iar capacitatea era foarte mică comparabil cu ce folosim astăzi. Cele care au dat startul acestei “curse” au fost cartelele perforabile de care poate cei mai în vârstă își amintesc. Un mijloc rudimentar de a ține minte instrucțiuni pentru efectuarea unor procese automate.
Au urmat unitatățile de stocare digitală cu acces aleator (1947) care la început aveau doar 0,06KB (acum stau și mă gândesc ce ar fi putut să încapă acolo: până și un document text din ziua de azi ocupă cel puțin 1KB), apoi urmează în anii 1950 precursorul hard-disk-ului modern care ajunge la capacitatea de 6KB. Primul hard-disk “modern” avea 50 de discuri de 24 inchi cu viteza de 1200RPM și însuma 4,4MB.
Casetele (1972) au fost foarte răspândite (le întâlnim chiar și astăzi) pentru că păstrau conținut audio și aveau un preț mult mai scăzut decât mediile de stocare precedente. Capacitatea aproximativă era de 600KB pe o parte. Dischetele au apărut 4 ani mai târziu (1976); aici posibilitățile se măreau: se puteau salva documente sau se putea chiar încărca un întreg sistem de operare de pe el. Ultimele versiuni au ajuns la capacități de până la 1,44MB. Primul dispozitiv care a trecut pragul de 1GB a fost IBM 3380 cu 2,52GB (1980). Primul hard-disk de 5,25 inchi avea 5MB și avea aceeași structură pe care o au hard-disk-urile din ziua de azi.
Bine cunoscutul CD-ROM apărut în 1990, folosit și azi pe scară largă, avea raportul capacitate/preț foarte bun, devansând dischetele și chiar Mini-Disk-urile și Zip-Disk-urile care au apărut ulterior. Primul hard-disk cu viteza de 7200RPM (devenit standard aplicabil și astăzi) – Seagate Barracuda a apărut în 1996 și avea 2,5GB. Primul flash– IBM DiskOnKey (2000) a revoluționat felul în care mediile de stocare se foloseau, dar la început avea doar 8MB. SD Card-urile (2000) s-au răspândit rapid deoarece erau foarte mici și se puteau utiliza cu ușurință în telefoane mobile și aparate foto. În 2008 SSD-ul (64GB) a început să înlocuiască vechiul hard-disk, avantajul fiind viteza de transfer a datelor mult mai mare.
Ce urmează? Marile companii încep deja să ofere spațiu de stocare online, unele promițând chiar spațiu nelimitat. Fiind conectați la internet, utilizatorii pot practic de oriunde și de pe orice dispozitiv compatibil să-și acceseze datele. Rămâne problema confidențialității datelor. N-as prefera să mă las cu totul pe mâna lui, spre exemplu, Google sau Apple ca să aibă grijă de datele mele. Ce-i al meu vreau să rămână doar al meu. Și nu ști niciodată ce se poate întâmpla. Vorba românului: “ce-i în mână nu-i minciună“. Sunt avantaje și dezavantaje pe care le vom pune în balanță ca să găsim soluția perfectă (pe cât posibil) pentru a ne păstra datele în siguranță și la îndemână.
Sursa: mashable
