Orice fiinţă îşi doreşte să fie importantă. Adică opinia sa şi acţiunile întreprinse să aibă un feed-back cât mai puternic din partea mediului cu care interacţionează. De multe ori ne subestimăm sau supraestimăm relevanţa asupra modului de gândire al celorlalţi. Din păcate, supraestimarea este dominantă.
Din punctul ăsta de vedere mi-am atins, oarecum, obiectivele în offline. La şcoala, în familie am opinii care influentează( cel puţin aşa îmi place să cred). În online nu am o putere a cuvântului, sunt încă prea mic ca trafic – cine ştie mai târziu blogul( -urile) se pot dezvolta neaşteptat.
Sunt şi puncte nevralgice, intuiesc unul – prieteni. Am câţiva, eu aş zice prea puţini. Nu sunt foarte expansiv dar cred că şi timpurile fac ca să oscilăm prea rapid, menţinerea unui amic devine un lux. E aiurea dar nu pot schimba nimic, nu îmi voi schimba atitudinile pentru a face pe plac cuiva – ar fi servitute şi nu amiciţie.