Mai mulţi retaileri români creează confuzie între propriile programe de buy-back şi Programul rabla pentru electrocasnice al statului

/
/
8 oct. 20
/

Încă de la început vreau să menţionez că orice program ce ajută la schimbarea electrocasnicelor vechi este bine venit, existând în continuare foarte mulţi români cu device-uri vechi de cel puţin 8 – 10 ani.

Prin acest articol vreau să evidenţiez încă o dată că marketingul la noi se face de aşa natură încât românul să fie din ce în ce mai confuz, să nu ştie să facă diferenţa între diversele campanii decât după un research serios (prea puţini fac acest lucru). Cel mai elocvent exemplu în acest sens este Black Friday, campanie care în România se organizează de cel puţin 3-4 ori pe an (avem Black Friday de vară, de primăvară, de Paşte, de echinocţiu de toamnă etc.).

De curând a apărut un nou astfel de fenomen, unul pe care l-aş fi trecut cu vederea dacă nu sesizam din ce în ce mai mulţi români confuzi:

Observaţi mai sus câteva exemple ce arată că oamenii nu ştiu să facă diferenţa între programele de buy-back ale diverşilor retaileri şi Programul rabla pentru electrocasnice al statului, iar acest lucru nu este de condamnat dacă ne uităm cum îşi promovează diverşi retaileri programele buy-back.

În acest moment Altex şi Flanco au în desfăşurare următoarele programe cel puţin derutante:

ALTEX – “Rabla la Electrocasnicele mari”;

FLANCO – “Program Rabla Electrocasnice 2020”;

Ele în realitate sunt propriile programe de buy-back, aspect evidenţiat în Regulament sau chiar pe paginile de promovare:

ALTEX

FLANCO

Interesant este că în Regulamentele acestor programe buy-back se specifică faptul că voucherele nu au nicio legătură cu cele din Programul rabla pentru electroasnice şi nu se pot cumula cu acelea:

ALTEX: “Voucherul nu se cumulează cu voucherele oferite în cadrul pogramului Rabla pentru electrocasnice, finanţat de Ministerul Mediului prin AFM.”

FLANCO: “Voucherele emise în magazine pot fi utilizate doar în magazinele fizice iar voucherele emise pe flanco.ro pot fi utilizate doar pe flanco.ro şi nu se cumulează cu voucherele oferite în cadrul programului Rabla pentru electrocasnice, finanţat de Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu.”

Detalii aici şi aici.

Unde mai pui că şi reclamele merg pe aceeaşi lungime de undă. Să luam exmplul acestui articol promovat de Revista Biz:

După ce citiţi la ce vă duce cu gândul această promovare ? Ei bine, dacă intri în articol şi citeşti, la final este menţionat cu negru pe alb: “Programul Rabla demarat de Flanco acordă clienților vouchere de 200 de lei în schimbul electrocasnicelor mari, uzate. Voucherele pot fi folosite la cumpărarea oricărui produs din portofoliul Flanco.”

Deci promovăm Programul rabla pentru electrocasnice al Ministerului Mediului, când defapt vorbim despre programul de buy-back organizat de Flanco.

Mai are rost să ne mirăm apoi că românul nu înţelege diferenţele între ele ? Sigur că nu, asta îşi doresc comercianţii. Confuzie !!!

Iar la final, pentru a lămuri puţin şi acest aspect, iată care sunt cele mai importante diferenţe între un program buy-back organizat de un retailer şi Programul rabla pentru electrocasnice al statului:

Buy-back;

  • Organizat de un comerciant anume într-un interval de timp pentru o categorie anume de produse;
  • Valoarea voucherelor este de obicei între 50 şi 200 lei;
  • Voucherele pot fi folosite într-un interval anume (retailerul îl alege), pentru o categorie selectată de produse (retailerul alege), doar la retailerul respectiv.

Rabla pentru electroasnice;

  • Organizat de Ministerul Mediului într-un buget anume pentru anumite categorii de produse;
  • Valoarea voucherelor este de obicei între 200 şi 400 lei;
  • Voucherele pot fi folosite într-un interval anume (statul decide), pentru categoria de produse aleasă, la orice retailer înscris în program.

Sigur că mai sunt şi alte mici diferenţe, însă acestea sunt cele mai importante.

Cosmin Mușat
Editor la Gadget.ro, pasionat de tot ce înseamnă tehnologie de ultimă oră. Scrie despre cele mai noi informaţii din lumea IT&C, review-uri, gadget-uri nonconformiste etc. Utilizează Samsung Galaxy S25 Ultra și Acer Nitro 5 AN517-52.

HUAWEI Mate X7 – review (Nu-i chiar CameraPhone, dar putem să-i spunem CameraFold!)

Anul acesta ar putea fi cel în care vânzările de smartphone-uri pliabile să explodeze. Spun asta fiindcă sunt zvonuri ce par tot mai aproape de adevăr despre Apple, care ar urma să prezinte și să lanseze comercial primul pliabil din istoria companiei.

Aţi redus numărul comenzilor online, ţinând cont de contextul economic actual?

Luna aceasta mi s-a prelungit abonamentul eMAG Genius cu încă 12 luni şi m-am uitat de curiozitate dacă în 2025 şi-a justificat costul, iar răspunsul este unul afirmativ.

Digi Mobil a readus iPhone 17 de 256 GB în stoc, dar acesta este foarte scump şi nici nu beneficiază de sistemul de rate (de parcă nu ar vrea să îl vândă)

Într-un articol anterior vă spuneam că Digi Mobil nu mai are niciun iPhone în oferta sa, deşi Apple este cel mai mare producător de telefoane inteligente din lume (mărul muşcat a livrat în 2025 peste 250 de milioane de iPhone-uri la nivel global).