Am observat că lansările de smartphone-uri din ultima perioadă nu v-au impresionat, în secţiunea comentarii existând numeroase păreri negative legate în mod special de partea estetică a device-urilor. Este clar că nu pot exista diferenţe majore între telefoane, asta şi pentru că mulţi producători nu riscă să piardă vânzări prin experimente (excepţie face Apple care transformă orice modificare într-un „must have” în lumea Android).

Companiile chinezeşti B-List nu prea au ce pierde, ba din contră, lansând produse pe nişe neacoperite de marii producători pot atrage noi utilizatori de partea lor. Un exemplu în acest sens este segmentul battery phone-urilor uriaşe sau mega battery phone-urilor, smartphone-uri cu acumulatoare de peste 10.000 mAh. Cu siguranţă nu vorbim de telefoane pentru mass market, însă există utilizatori care ar renunţa la multe alte caracteristici pentru a avea o autonomie de 4-5 zile într-o utilizare normală.

Prin amabilitatea celor de la gearbest.com am putut testa un astfel de device şi anume Oukitel K10. Acest smartphone este ieşit din tiparul normalului din mai multe puncte de vedere:

  • dimensiuni;
  • autonomie;
  • design.

Dacă v-aţi dorit să citiţi un review pentru un telefon atipic, acum aveţi ocazia. Oukitel K10 nu este pentru oricine, nu este pentru cunoscători, este pentru cei cărora cotidianul li se pare plictisitor.

Specificaţii Oukitel K10:

Design

Cutia de retail în care vine Oukitel K10 este una modestă şi nu te duce nicio clipă cu gândul că în interior vei găsi un adevărat gigant. În pachet avem telefonul, încărcătorul, cablul de date USB 2.0 – USB Type-C, agrafa, cărticica cu instrucţiuni, husă din silicon, folie de protecţie, un adaptor USB Type-C – jack audio de 3.5 mm şi un cablu OTG. Smartphone-ul are aplicat pe ecran o folie de protecţie din fabrică.

Primul contact vizual cu Oukitel K10 este un şoc pentru oricine, chiar şi pentru cei care au device-uri de 5.5 – 6 inci. Când l-am scos din cutie m-am întrebat dacă nu m-am întors cumva în timp şi voi testa un Nokia 5110 de prin 1998. Telefonul cântăreşte peste 280 de grame şi are o grosime de 13 mm, adică este aproape imposibil de utilizat cu o singură mână în 95% din cazuri. În plus după câteva minute de utilizare, parcă începe să îţi amorţească uşor, uşor mâna. Asta până când te obişnuieşti cu ideea.

Şocul primei întâlniri trece repede şi după doar câteva ore nu îţi mai pare totul atât de mare (până când nu îl compari vizual cu orice alt smartphone). Am reuşit să mă acomodez cu el prin casă, chiar la un moment dat îmi plăcea, însă disconfortul maxim apare atunci când vrei să pleci undeva şi îl bagi în buzunar, orice buzunar. Atârnă greu, se vede urât în buzunarul pantalonilor, singura soluţie pentru Oukitel K10 este o borsetă, o geantă, un rucsac etc. Cu siguranţă nu aş vedea nicio doamnă sau domnişoară cu un asemenea device.

Oukitel K10 este construit din mai multe materiale: plastic, sticlă, metal şi chiar piele de viţel (cel puţin aşa afirmă producătorul, la mână nu se simte a piele). Smartphone-ul este masiv, bine construit, robust, îţi dă senzaţia de rigiditate şi siguranţă. Întreaga margine metalică este prinsă în şuruburi. Nimic de reproşat din acest punct de vedere.

Fiind un telefon uriaş, Oukitel a încercat să mascheze acest neajuns prin diverse artificii estetice. Design-ul per ansamblu pare a fi un pariu riscant pentru că ieşind din tiparul normalului nu prea există o cale de mijloc: fie îţi place jocul de linii şi de forme geometrice, fie îţi pare oribil şi te laşi păgubaş. Combinaţia plastic – metal – piele nu pare a aduce echilibrul de care avea nevoie telefonul, iar rezultatul final te duce cu gândul la o cărămidă şlefuită de un ucenic, nu de un maestru (presupun că v-aţi dat seama de ce parte a baricadei sunt).

O soluţie foarte neinspirată aleasă de Oukitel este aceea a poziţionării scanner-ului de amprentă imediat sub camera foto duală de pe spate. Fiind un smartphone masiv se măreşte distanţa dintre deget şi senzor, iar utilizarea acestuia din urmă devine foarte dificilă, chiar enervantă în timp. O poziţionare cu 2 cm mai jos ar fi fost mult mai facilă.

La exteriorul smartphone-ului avem camera foto duală, bliţul dual, scannerul de amprente şi logo-ul Oukitel pe spate, camera frontală duală, bliţul, senzorii de lumină şi proximitate pe faţă, tastele de volum şi power lateral dreapta, slotul combo lateral stânga, iar la bază regăsim portul USB Type-C, difuzorul şi microfonul.

Oukitel K10 este un telefon atipic din punct de vedere vizual, iar acest lucru îl individualizează puternic. Problema este că graniţa dintre îmi place / nu îmi place este atât de fină, încât un utilizator poate aluneca uşor dintr-o extremă în alta.

Ecran şi sunet

Oukitel K10 dispune de un ecran IPS de 6 inch cu rezoluție FullHD+ (2160×1080 pixeli), aspect 18:9 şi o densitate a pixelilor de 402 ppi. Nu este un display rău deloc, iar aspectul 18:9 ajută foarte mult în a reduce dimensiunile smartphone-ului, unele şi aşa destul de mari.

Ecranul este produs de AUO (un cunoscut producător taiwanez) şi se încadrează în zona IPS-urilor mid-range. Acesta oferă unghiuri largi de vizualizare, un touch foarte sensibil la atingeri cu timp foarte scurt de răspuns, contrast ridicat şi luminozitate suficientă pentru majoritatea cazurilor. Este adevărat că în condiţii puternice de lumină lizibilitate scade puternic, iar culorile ar fi putut fi puţin mai intense, însă nu uitaţi că vorbim de un IPS fără multe pretenţii.

Oukitel K10 include funcţia Eye Protection care reduce intensitatea şi puterea culorilor în funcţie de luminozitatea externă, dar şi o funcţie uşor atipică denumită „Inversaţi culorile” (albul devine negru, galbenul trece în portocaliu şi tot aşa).

Fiind un telefon destul de mare, mă aşteptam ca Oukitel să integreze un difuzor extern mai puternic. Din păcate avem unul obişnuit pentru un smartphone chinezesc mid-range, cu rezultate decente şi atât. Chiar dacă există funcţia BesLoudness, la volum de peste 85 – 90% apare un sunet strident, deranjant. Nici portul USB Type-C nu aduce un sunet mai bun, iar adaptorul din pachet mai scade şi el puţin din calitate. Fie vorba între noi, nu îţi cumperi un Oukitel K10 pentru avantajele audio oferite.

Hardware, sistem de operare și aplicații

Specificaţii hardware: MediaTek Helio P23 de tip octa-core cu 8 nuclee x ARM Cortex-A53 la 2.3 GHz, ARM Mali-G71 MP2 la 770 Mhz GPU, 6 GB RAM, 64 GB spațiu de stocare (reali undeva la 52 GB) și slot pentru cardurile microSD de până la 128 GB.

Informații relevate de CPU-Z pentru Oukitel K10;

Îmi place să văd că producătorii chinezi au trecut peste acele momente de mândrie din anii anteriori când fiecare încerca să îşi personalizeze smartphone-urile prin diverse interfeţe care mai de care mai lente şi mai problematice şi au decis să integreze în ultima perioadă diverse versiuni Android stock sau aproape stock (cum este şi cazul de faţă).

Oukitel K10 vine cu un Android 7.1.1 Nougat foarte curat, producătorul punându-şi uşor amprenta doar la customizarea iconiţelor aplicaţiilor de bază. Mă bucur enorm că s-au limitat doar la acest modificări pentru că şi aşa interfaţa arată învechită şi monotonă. În rest avem un update de securitate pentru decembrie 2017, aplicaţii preinstalate doar cele necesare, iar accesul în meniul cu aplicații se face în stilul clasic cu swipe de la bază în sus. Pe întreaga perioadă a testelor smartphone-ul s-a mişcat ireproşabil, iar specificaţiile suficient de puternice au făcut faţă cu brio tuturor testelor.

Nu am informaţii legate de un eventual update la Android 8.0 / 8.1 Oreo, însă cred că sunt şanse mari ca acest lucru să se întâmple, asta şi pentru că alţi producători au promis acest lucru pe acelaşi ansamblu hardware.

Aplicaţii preinstalate pe Oukitel K10:

Aplicaţii Google: Căutare Google, Gmail, Hărți, YouTube, Drive, Muzică Play, Duo, Google Foto, Chrome, Magazin Play;

Alte aplicaţii: Actualizare, Cameră foto, Înregistrare sunet, Pedometru, Radio FM, System Management.

Performanță

Oukitel K10 a trecut şi prin clasicele teste de benchmark.

Conectivitate

Oukitel K10 include slot combo (2 x nanoSIM sau 1 x nanoSIM + 1 x microSD), 4G, Wi-Fi a/b/g/n, Wi-Fi direct, Wi-Fi hotspot, bluetooth 4.2, NFC, USB Type-C, GPS, A-GPS, GLONASS, Radio FM, scanner pentru citirea amprentelor şi Face ID (deblocare facială).

În ceea ce priveşte benzile acoperite avem:

2G – 850 / 900 / 1800 / 1900 MHz;

3G – 900 / 2100 MHz;

4G – FDD LTE band 1(2100), 3(1800), 7(2600), 8(900) şi 20(800).

Oukitel K10 nu oferă suport pentru benzi TDD, adică 4G-ul celor de la RCS & RDS va merge greu, spre deloc (în funcţie de aria de acoperire a benzii FDD de 2100 Mhz). Dacă în general smartphone-ul a răspuns foarte bine în apelurile de voce, Wi-Fi sau radio FM, există două elemente care nu au funcţionat chiar ireproşabil:

  • scanner-ul de amprentă care deşi are un grad de recunoaştere de peste 90%, are un timp de răspuns chiar modest (până la 2 secunde). Dacă mai pui şi amplasarea dificilă, chiar nu merită utilizată această facilitate în viaţa de zi cu zi;
  • deblocarea facială (Face ID) promite multe şi face puţine. Este chiar enervant să utilizezi această facilitate cu rată de acurateţe de sub 30 – 40%. Unde mai pui că trebuie să deschizi ecranul pentru a se activa, nu este suficient doar să îndrepţi device-ul spre faţă.

În încheiere aş vrea să menţionez că Oukitel a reuşit să integreze pe acest device şi tehnologia NFC, rar întâlnită în acest segment de preţ.

Cameră foto și video

Ansamblul foto de pe Oukitel K10 este format dintr-o cameră foto duală de 21 Megapixeli + 8 Megapixeli cu senzor Samsung, PDAF, HDR, deschidere f/2.0, flash dual-LED, filmare doar la 1080p (chiar dacă producătorul afirmă că telefonul ştie 4K) şi cameră frontală duală 13 Megapixeli + 8 Megapixeli cu LED flash.

Interfaţa camerei foto şi video de pe Oukitel K10;

Dacă la capitolul software se observă îmbunătăţiri remarcabile comparativ cu 1-2 ani în urmă, pe partea fotografică parcă timpul stă în loc. Toate aceste dotări remarcabile „pe hârtie” sunt apă de ploaie în realitate, optimizarea software fiind una lamentabilă. Aştept încă acel moment în care un smartphone chinezesc mid-range (chiar dacă nici cele high-end nu impresionează) să reuşească fotografii curate măcar în timpul zilei, atunci când ar trebui să existe toate condiţiile necesare.

Imaginile obţinute cu Oukitel K10 sunt destul de modeste, iar impresionantul pachet de 4 senzori foto există degeaba: efectul bokeh este o glumă, în realitate softul înceţoşează haotic peisajul din jurul obiectului pe care s-a făcut focalizarea, iar efectul mono este la fel de banal, softul transpune automat în nuanţe de alb, negru şi gri toată imaginea.

Aş putea spune că în lumină naturală se pot obţine poze mulţumitoare, însă în cele mai multe cazuri acestea ies şterse, palide, cu detalii ce se pierd pe parcurs. Nici autofocusul nu impresionează, se activează destul de lent, iar pe înregistrări video acesta parcă nu ştie ce are de făcut.

Cred că partea foto – video este cea la care Oukitel K10 dezamăgeşte cel mai tare. La acest aspect mai este mult de lucru, însă aceste afirmaţii parcă le spun cam la fiecare review de smartphone chinezesc şi niciodată nu se schimbă nimic.

Fotografii în mod normal / mono / bokeh;

Alte fotografii;

Filmare cu Oukitel K10.

Autonomie

Peste 90% dintre cei care vor cumpăra acest telefon o vor face cu siguranţă pentru impresionanta baterie SCUD de 11.000 mAh. Ei au nevoie în primul rând de autonomie, de zile întregi în care se pot lipsi de cabluri şi încărcătoare. Reuşeşte oare Oukitel K10 să facă acest lucru ?

Da, da, da, de trei ori da. Autonomia oferită este pe măsura sacrificiilor făcute. Am dus device-ul de la 100% la 7% în aproape 5 zile de utilizare normală (apeluri la nevoie, internet activ 3-4 ore / zi, browsing, social media, ceva redare clipuri video, fără jocuri însă), rezultat mai mult decât mulţumitor aş zice. Au fost perioade în care am lăsat telefonul conectat la reţeaua Wi-Fi fără a-l folosi mai deloc (doar câteva poze şi puţin browsing), iar în aceste condiţii a scăzut de la 79% la 67% în 4 zile.

În testul specific Gadget.ro, în care rulăm continuu playlist-ul Unboxing de pe canalul de YouTube al site-ului, cu luminozitatea ecranului la maximum, prin conexiune Wi-Fi, Oukitel K10 a rezistat 19 ore și 58 minute de la o baterie încărcată la 100% și până la 5% din capacitate. Rezultatul este foarte bun.

O altă întrebare care aşteaptă răspuns este cea cu privire la timpul de încărcare. Cu încărcătorul din pachet o încărcare completă plecată de la 4-5% se realizează în aproximativ 3 ore şi 10 minute, iar aceeaşi încărcare cu orice alt încărcător durează mai bine de 5 ore.

Preț

Oukitel K10 poate fi achiziţionat pe gearbest.com la preţul de 276.99 dolari fără TVA (aproximativ 1048 lei), iar dacă adăugaţi încă 17.18 dolari (65 lei) vă poate fi livrat dintr-un depozit european astfel încăt să nu mai plătiţi taxe sau TVA. Suma finală depăşeşte puţin pragul a 1100 lei.

Concluzii

Cum am spus şi la începutul acestui review, Oukitel K10 nu este pentru oricine. Nu aş putea avea un asemenea device ca telefon personal, nu pentru că nu m-aş putea obişnui cu dimensiunile sale, ci pentru că am fost foarte dezamăgit de camera foto, iar design-ul nu este pe gustul meu.

Cu toate acestea Oukitel K10 este un campion al autonomiei, 4-5 zile fără utilizarea unui încărcător fiind ceva obişnuit pentru el. De asemenea Android-ul 7.1.1 Nougat aproape stock îşi face treaba excelent, iar spaţiul de stocare este suficient pentru majoritatea utilizatorilor.

Acest mega battery phone este unul al extremelor, iar decizia de a-l achiziţiona trebuie luată în mod conştient, analizând atent plusurile şi minusurile.

PRO

  • pachet hardware suficient de puternic pentru majoritatea aplicaţiilor din Google Play;
  • autonomie impresionantă (5 zile pentru o utilizare medie);
  • display cu aspect 18:9 bun pentru segmentul său de preţ;
  • Android 7.1 Nougat aproape stock foarte bine optimizat;
  • pachetul de retail conţine o gamă largă şi variată de accesorii;
  • construcţie solidă cu finisări atente.

CONTRA

  • întreg ansamblul foto dezamăgitor;
  • sunet slăbut în difuzorul extern;
  • dimensiuni foarte generoase ce îl fac destul de greu de utilizat cu o singură mână (283 gr greutate şi 13 mm grosime);
  • deblocarea facială şi scanner de amprente cu rezultate modeste;
  • design uşor controversat.