Un alt blog de al meu mi-a adus un cititor neaşteptat din Italia. Am schimbat câteva mailuri şi cum sunt curios din fire am pus multe întrebări. Am găsit şi un interlocutor cu multă răbdare care să îmi răspundă. Mulţumesc mult E. Andrei.
Hai sa-ti vorbesc putin despre italieni (tin sa precizez un lucru: de cand ne-am mutat aici, m-am concentrat atat de mult asupra limbii italiene ca mi-e rusine sa spun – anumite cuvinte in lb romana nu mi le mai amintesc, cel putin pe moment, asa ca daca intalnesti cuvinte stranii, ignora-le, sigur sunt italiene, sper sa ma intelegi, e foarte usor de judecat, :)
In primul rand tin sa-ti spun ca sistemul lor functioneaza extraordinar, pe toate planurile, incepand de la viata de zi cu zi: oamenii sunt foarte uniti, foarte deschisi, intr-un cuvant nu au rautatea care la noi se vedea la tot pasul – sotul meu crede ca era din cauza vremurilor grele pe care le-am trecut.
Persoanele in varsta din zona imi povesteau ca in urma cu 30 de ani erau foarte saraci si au trebuit sa emigreze pt a-si cauta de lucru, atunci mare parte din ei au mers in Australia, America si Elvetia, ramaneau in sat putine familii, majoriatrea cu sotii care lucrau in constructii si incepeau deja sa construiasca locuinte pt cei care erau plecati, ce se intampla: de exemplu, un italian care era in Elvetia era integrat automat si primea salariul din tara respectiva care era foarte ridicat, el platea in tara pt constructia casei un pret de nimic – pretul de criza care era in Italia pe vremea aia – mai vreau sa precizez ceva: la serviciu italianul in tot ce face este FOARTE precis, tot ce iese din mana lor este de calitate, nimic nu este la intamplare si NU EXISTA ca la noi – sa-i dea peste nas.
Deci cei plecati au avut doar de castigat: dupa 25-30 de ani s-au intors si au adus in tara bani, cultura si cum iti spuneam o uniune incredibila, si de aici a pornit tot: si-au deschis afacerile lor unde lucrau impreuna cu familia(vorbesc mereu de nordul Italiei unde Multumim lui Dumnezeu ca am nimerit si noi) si la tot pasul gaseai mici fabricute sau magazine. Majoritaea caselor in centru sunt construite cu magazin la parter,
Asta i-a facut pe tineri sa nu aiba grija banilor sau a serviciilor, foarte multi locuiesc cu parintii pana la varsta de 40-45 de ani care se casatoresc, nu sunt toti asa dar 70 % cred,
Asa s-a ajuns sa fie nevoie de forta de munca din afara si in zona noastra romanii sunt f stimati, bineinteles ca sunt destule „uscaturi” si pe aici,
Referitor la batrani, cred ca Italia are numarul cel mai ridicat de batrani din Europa, secretul longevitatii lor este ca stiu sa se ingrijeasca in ciuda faptului ca lucreaza extraordinar de mult! (si lucrul cel mai important stiu sa se hraneasca sanatos! in zona chiar daca mori si nu gasesti un restaurant Mc Donald’s dar despre asta o sa-ti mai povestesc – adu-mi aminte daca uit) aici lucrul este cel mai important si nu conteaza ca in banca au sute de milioane , sunt foarte atenti sa plateasca pana la ultimul cent si sa primeasca ultimul cent, cu alte cuvinte nu risipesc nimic Pt noi romanii care aruncam cu banii e greu sa-i intelegem, eu personal a trebuit sa uit de unde am plecat ca sa reusesc sa intru in ritmul lor dar sunt multumita ca am ajuns aici.
Vorbeam de batrani: cand ii vad in posta ca vin sa-si ridice pensiile de 1500-2000 de euro pe luna imi vine sa mor de mila batranilor nostrii care au muncit pamantul si nu s-au ales cu nimic …
In rest – de fel, italienii sunt foarte prietenosi, cel mai bine se comporta cu turistii, faptul ca turistii vin sa aduca bani in tara lor ii umple de mandrie, au fost foarte inteligenti sa faca din paste, pizza, branzeturi si ca de altfel toate produsele lor specialitati in toata lumea si lucrul cel mai important : fiecare produs este „certificat „si ca atare f valoros.
De exemplu : daca produsele noastre, daca Lunguletu era aici, cartoful si varza de Lunguletu ar fi fost cunoscute in toata lumea ( si nu exagerez).
Cum spune o frumoasa melodie de la noi : ” nu ne-am nascut in locul potrivit „.
Cam atat pt moment ,
Pe maine,
Ciao !
Mie mi s-a părut un mail foarte motivant şi mulţumesc mult pentru permisiunea de a-l publica. O Românie mai bună stă în fiecare dintre noi şi nu în atitudini de „mare” angajament. Închei cu o imagine tot de la E. Andrei.
