Huawei a ținut o conferință online în care a oferit punctul său de vedere în ce privește proiectul MTIC privind dezvoltarea de infrastructură 5G în România.
Au dat informații legate de activitatea companiei la nivel global:
- activitate desfășurată în peste 170 de țări și teritorii;
- peste 194.000 de angajați și peste 96.000 de angajați în R&D;
- creștere a veniturilor de 13.1% la nivelul companiei și de 8.9% pe segmentul de telecomunicații;
- investiții de 18.9 miliarde dolari în 2019 pe R&d (Nokia – 4.9 miliarde, Ericsson – 4.2 miliarde, ZTE – 1.8 miliarde);
- nicio agenție guvernamentală sau organizație externă nu deține acțiuni la Huawei, sunt 22.2 miliarde acțiuni aflate în posesia angajaților (fondatorul are 1.01%, 88.94% în mâna angajaților și 10.05% deținute de către cei pensionați sau retrași).
- Huawei a stat la baza a peste 1500 de rețele de telecomunicații în ultimii 30 de ani, a deservit 3 miliarde de oameni și nu au înregistrat niciun eveniment negativ pe partea de securitate;
- 5% din bugetul de R&D a fost alocat pentru securitatea cibernetică;
- 75% de sumele împrumutate de către Huawei a fost de la bănci străine, 0.3% ar fi venit în perioada 2009 – 2018 prin granturi de la guvernul chinez.
Au fost oferite mai multe detalii în ce privește prezența Huawei în România:
- și-a început activitatea în 2003;
- 2200 de locuri de muncă în mod direct și alte 4200 de locuri de muncă prin rețeaua de parteneri (126 de furnizori);
- contribuție la PIB-ul României de 219 milioane euro, dublu față de 2014;
- valoarea taxelor și impozitelor plătite către stat a fost de 83 milioane euro în 2018;
- sunt patru centre globale ale Huawei în România: ICT Technology Center, Accounting Center, Human Resource Shared Services Center, E-commerce Operation Center;
- în ultimii 18 ani, Huawei a colaborat cu cei 4 furnizori de telecomunicații din România (notă personală: în special cu Orange, Vodafone și Digi Mobil).
Legat de cel mai nou proiect al executivului au venit cu contra-exemple din Suedia și Finlanda. În Suedia nu este nicio clauză legată de un furnizor de risc sau nu este individualizată o entitate care să fie exclusă din start.
În Finlanda se axează pe partea de securitate cibernetică în limite tehnologice, iar fiecare furnizor trebuie să treacă indiferent de țara de proveniență prin același set de reguli, standarde etc. Și în Germania sunt elemente aflate în discuție publică, o să fac o comparație într-un articol separat între cum arată proiectul german și cel local.
Ei spun că România ar putea pierde până la 9.2 miliarde euro și au luat ca referința un estimat din SUA (erau câțiva zeci de mii de clienți în mediul rural cu infrastructură Huawei și guvernul american a evaluat implicațiile excluderii la 2.2 miliarde dolari). În fine, au prezentat cum au făcut calcul de 9.2 miliarde euro. Cert este că ar avea o implicare în dezvoltarea 5G pe plan național și ar forța operatori de telecomunicații să-și reconfigureze infrastructura din mers.
Au trecut la persoane fără job – 6300 de persoane (cât au în momentul de față în mod direct și indirect), dar la întrebarea directă dacă ar pleca din România, nu s-a specificat punctul că da. Ar renunța la planurile de expansiune, cel mai probabil. Înțeleg că angajări se fac și în momentul de față.
Huawei afirmă că ar crește tarifele, că s-ar pierde peste 250.000 de oportunități de joburi dacă 5G-ul ar fi implementat mai târziu, prețurile ar putea crește cu 30% în lipsa competiției, o calitate slabă a rețelei etc.
CEO-ul Huawei România la nivel de business de telecomunicații a cerut o perioadă de consultare extinsă, să fie cerută și opinia experților, a partenerilor din telecomunicații, a jucătorilor din industrie. Și speră într-o selecție pe criterii tehnologice și nu politice.
