Încep acest articol tip opinie cu o frustare personală, una care câteodată mă scoate din minţi dacă mă uit la un serial difuzat la zi. Urăsc pur şi simplu ideea de a aştepta cu săptămânile pentru a vedea un serial sau un sezon dintr-un serial, tocmai de aceea prefer de obicei să aştept să apară şi ultimul episod pentru a mă uita cap-coadă.
Cu Shōgun nu am făcut asta, am fost interesat de subiect şi începând cu 27 februarie am început să îl urmăresc. Săptămână de săptămână am aşteptat ziua de marţi pentru ca Disney+ să publice un nou episod. Enervant rău de tot, dar a meritat fiecare minut. Pentru mine este până acum unul dintre cele mai bune seriale lansate în 2024, dacă nu chiar cel mai bun.
Mi-a plăcut la nebunie faptul că producătorii au ales să lase japoneza ca limbă vorbită în film, aspect care a adus un mare plus la capitolul originalitate şi credibilitate. Un alt mare plus au fost decorurile şi costumaţiile, se vede că a fost acordată mare atenţie la detalii, iar tradiţiile japoneze au fost studiate cu minuţiozitate.
Unii ar spune că în anumite scene totul a fost dus la extrem, poate că parţial au dreptate, însă în cultura japoneză (chiar şi cea de astăzi) ordinea este esenţială. Tocmai de aceea în film au loc foarte multe decapitări şi chiar câteva sacrificii sub formă de seppuku, totul pentru a se menţine ordinea şi loialitatea.
Actorii la rândul lor sunt absolut remarcabili, de la Hiroyuki Sanada (actor japonez cunoscut din filme precum Bullet Train, 47 Ronin, The Last Samurai, John Wick: Chapter 4 etc.), până la cei cu rol episodic. Toţi sunt de acolo, din poveste, trăiesc emoţia, trăiesc perioada, trăiesc tot ce joacă.
Am citit că la filmări s-a încercat utilizarea a cât mai puţină tehnologie CGI, iar acest lucru se observă. Deşi în general avem cadre restrânse, în majoritatea situaţiilor nu suntem minţiţi cu efecte false sau prost generate pe calculator, avem simplitate, claritate, veridicitate, autenticitate, toate scoase prin mijloace cinematografice clasice (sigur că sunt şi efecte speciale, dar foarte fin introduse şi foarte puţin evidenţiate).
Fiecare episod din Shōgun te prinde, îţi spune o poveste, îţi arată o mică parte din Japonia anilor 1600 şi dacă am un regret, acela este că nu vedem lupta finală, cea dintre seniorul Toranaga şi seniorul Ishido (ea apare în câteva secvenţe de final ca o posibilitate, însă doar atât).
Şi încă ceva, poate un aspect subiectiv, Anna Sawai (Toda Mariko în serial) este una dintre cele mai frumoase actriţe. O apariţie demnă de senzualitatea japoneză.
🟢NOTA: 9.5 din 10.🟢
httpvh://youtu.be/yAN5uspO_hk
Am creat pe site tag-ul „am văzut”, unul în care puteţi găsi toate articolele mele tip opinie despre filme şi seriale.
