Am participat la un eveniment organizat pe 25 iunie de către ING și DNSC. DNSC este acronimul de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Până de curând am reușit să nu fiu prins prin vreo metodă de înșelătorie online. În urmă cu câteva luni am accesat un PDF și de acolo a început nebunia. Aproape instant au avut acces la o parte din istoricul online de pe browser. Noroc că am autentificare în 2 pași aproape peste tot. Totuși, deși eu mă chinui cu toate datele să mă loghez pe Facebook când trec pe un dispozitiv nou, au reușit să intre pe pagina de Facebook a site-ului și acolo să seteze o campanie cu buget mare pentru promovarea unor reclame pentru așa-zise investiții.
Culmea este că laptopul respectiv, deși am reinstalat sistemul de operare etc. Nu funcționează în regulă, după mai multe resetări și toate cele, există un lag perceptibil la câteva minute. Bănuiesc că a fost afectată inclusiv partea de BIOS. Am trecut pe un alt laptop și de câteva săptămâni pe Mac Mini cu Apple M4.
De aici și interesul meu în a participa la evenimentul organizat de către ING. Materialul de față nu face parte din vreo campanie etc, l-am redactat doar cu scopul de a atenționa. Am descoperit că au avansat cu mult mai mult peste ce m-aș fi gândit, iar recuperarea datoriilor se realizează într-un procent foarte mic. AI-ul și instrumente cu adevărat avansate sunt folosite în scop malițios, iar până și cei ce spun că ei nu au cum să fie prinși în asta, pot cădea pradă infractorilor online.
La Fraudy Talks by ING au participat:
- Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România;
- Ilie Pușcas, Country Manager Binance România;
- Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC);
- Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR;
O să mă concentrez pe informațiile oferite de către Alin Becheanu de la ING, iar în articolele viitoare trag câteva concluzii și pe ce au transmit ceilalți participanți.
instituții prin software disponibil online
Un pic de context:
- doar 4% dintre victimele fraudelor din mediul online reușeșsc să își recupereze banii pierduți;
- doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități (informații preluate dintr-un studiu realizat de către Global Anti Scam Alliance);
- sumat totală de bani pierduți din cauza fraudelor online în 2024 este estimată la…, 1.03 trilioane dolari (peste 1000 de miliarde dolari…);
- la nivel Secției de Combatere a Criminalității Informatice (SCCI) de la nivelul IGPR, în primele 4 luni din 2025, se află în investigare 928 de dosare de fraudă informatică dintre care 170 sunt înregistrate pe anul în curs. 169 din cele 928 dosare au fost soluționate. Au fost 1187 dosare pe partea de atacuri informatice, din care 256 au fost rezolvate;
- fraudele de investiții sunt pe primul loc la nivel european.
Care sunt cele mai populare scenarii de fraudă în prezent?
1. Metoda spoofing
Victima este sunată de către bancă sau altă instituție de pe un număr de telefon fals ce pare ca și cum ar fi al băncii sau al instituției respective. I se cere să verifice online că este sunată de către bancă prin căutarea pe Google. După ce victima vede numărul pe site-ul oficial crede că vorbește în mod real cu un reprezentant al instituției respective. I se solicită să transfere banii într-un așa-zis cont securizat pentru că vezi domnule contul său bancar este compromis. Este folosit sentimentul de urgență, iar transferul în contul așa-zis securizat duce implicit la pierderea banilor. Ajunge în contul unui cărăuș de bani, iar de acolo către gruparea infracțională sub forma a diferite metode.
Sunt tot felul de scenarii. Atacatorul îi spune victimei că i s-a aprobat un credit și că este așteptată în sucursală spre a ridica suma respectivă de bani. Victima se sperie pentru că știe că nu a făcut niciun credit și dorește să rezolve problema. I se spune că va reveni un așa-zis ofițer de poliție. Acesta îi dă tot felul de indicații ce se finalizează prin furtul banilor aflați în cont sau chiar prin solicitarea de a face un credit la valoare maximă și este îndrumat să meargă la un ATM de bitcoini spre a efectua o achiziție într-un anumit wallet etc. Sunt pregătiți destul de bine ca să se plieze pe tiparul victimei și să-și ducă misiunea la capăt.
2. Munca de acasă ce te transformă în cărăuș de bani…
Sunt oferte false de angajare pe social media, în special pe diverse grupului de Telegram. Este folosit contul bancar al victimei pentru tranzacții, iar așa ajunge un cărăuș de bani. Nu este recomandat în a da like și share pentru bani.
Pur și simplu, există riscul de a fi anchetat într-o rețea de spălare de bani.
3. „Tu ești în acest filmuleț?”
A prins bine și în țara noastră și mi s-a întâmplat să primesc mesaje de genul, de la conturi ce au fost compromise. Nu am deschis, dar sunt mulți alții ce au deschis și au perpetuat pe mai departe. Mesajele de genul au sosit în mod special pe Facebook, dar înțeleg că erau la ordinea zilei și pe WhatsApp. Malware-ul instalat duce la pierderea controlului pe contul respectiv.
Tot așa se mai trimite un mesaj în care te roagă un amic să votezi o anumită persoană, un sportiv sau un copil care să primească o bursă și duce la același scenariu.
4. Platforme crypto
Sunt reclame generate cu AI ce implică folosirea unor persoane publice ce promovează platforme necunoscute ce bineînțeles au legături cu activități ilegale. Platformele de investiții nu trimit link-uri pe niciun canal de comunicare și nu oferă sfaturi, nu solicită date personale sau de wallet.
Care sunt sfaturile lui Alin Becheanu de la ING Bank România?
📌 A spus că uneori când ești rugat să verifici un număr online, să suni înapoi. Teoretic, dacă este un număr de la Poliția Română vei intra în legătură cu un reprezentant de acolo, dar de cele mai multe ori vei descoperi că numărul este fals și au utilizat un software dedicat.
📌 Să avem grijă suplimentară înainte de a da click pe ceva online. Gradul de atenție în social media este foarte mic și de multe ori acționăm impulsiv. Când este vorba de câștiguri făcute în mod rapid sau cine știe ce alte metode în a face bani pe repede înainte, nu strică să fie aplicată un plus de prudență, să ceri sfatul unui amic etc.
📌 Activarea funcției de geolocalizare în aplicația ING. Așa ești cumva protejat de retragerea fondurilor efectuate în alte locuri ale planetei față de cel în care te afli.
📌 Niciodată o bancă nu-ți cere să faci un transfer când ești în apel cu cineva. Aici ar trebui să se declanșeze un semnal de alarmă.
📌 Dacă ai căzut victimă este important pe lângă contactarea băncii spre a schimba credențialele de lohgare etc să fie luată legătura cu autoritățile: Poliția, DNSC etc. Multe persoane aleg să nu contacteze Poliția și alte autoritățile ale statului pentru că le este rușine că au ajuns într-o astfel de situație sau din varii motive. Este bine să povestești, către cei apropiați, către bancă sau instituțiile statului. Pentru că așa este prevenit multiplicarea cazurilor.
📌 Este bine să te informezi. Să accesezi resurse precum cele de la final de articol. O persoană informată cu metodologiile de lucru ale celor interesați să te păcălească va ști din timp să se protejeze și să nu cadă în capcană.
Declarație oficială:
„Sistemele de monitorizare ale ING lucrează pentru a depista fraudele. În egală măsură, investim foarte mult și în acțiuni de educaţie şi conştientizare a fraudelor din mediul online. Grupările de atacatori cibernetice sunt foarte bine organizate. Când au intrat banii, ei merg mai departe și îi retrag instant. Niciun atacator nu aşteaptă. Cifrele sunt scăzute pe zona de recuperare. Este foarte important să sesizăm cât mai rapid autorităţile, dar mai important este să prevenim.
În aplicaţia Home’Bank, vom lansa în curând funcționalitatea „Închide-i apelul Fraudei”, un mesaj afișat clientului atunci când are un apel în curs și este pe cale să semneze o plată în lei în aplicația mobilă. Este fundamental să reținem că reprezentanții băncii sau autoritățile nu vor pune niciodată presiune pe o persoană să confirme o plată, pentru a fi în siguranță.” – Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România
Pentru a vă informa despre tentativele de fraudă online vă pot recomanda:
- site-ul DNSC;
- secțiunea de securitate de pe site-ul ING.
Sunt sigur că mare parte dintre voi veți spune că nu ai cum să cazi în plasă. Cert este un lucru. Instrumentele de fraudare evoluează și devin atât de sofisticate că nici nu-ți vine să crezi când te trezești fără sumele muncite cu greu din contul bancar. Nu strică niciodată să te informezi și să-i ajuți și pe cei din proximitate ca să nu cadă în plasa întinsă.
