Bine aţi revenit la un nou articol din categoria „am văzut”, secţiune în care îmi exprim o părere personală despre un film, documentar sau serial, opinie pe baza căreia vă aştept să discutăm în zona de comentarii.
Netflix a lansat recent (pe 6 martie) un nou film de acţiune producţie proprie, unul pe care l-au promovat destul de intens. Vorbim despre War Machine, un lungmetraj cu nume puternic, pe care chiar mi-am dorit să îl văd.
Acum nu vă aşteptaţi la o capodoperă, până la urmă Netflix este consumat de toată lumea, tocmai de aceea War Machine are o poveste simplă, chiar superficială aş zice şi multe explozii, acţiune, efecte speciale şi clasicul erou nemuritor, cel care după ce în direcţia sa au fost trase sute de gloanţe, rachete, grenade şi alte de genul, iese la final cu o mică rană superficială.
Ironia face că pe Alan Ritchson chiar îl prinde acest rol, aşa că deşi am trăit mai tot timpul un deja-vu, nu m-am plictisit aproape deloc. „81” este acel tip de soldat universal bun la toate.
Din punctul meu de vedere, War Machine este un film de acţiune SF distractiv, care te ţine în priză, dar pe care îl vei uita rapid în câteva săptămâni. Nu are nimic memorabil, nimic remarcabil, poate doar câteva efecte speciale bine făcute (se vede că s-au investit ceva bani în el).
Mi-ar fi plăcut să îl văd mai mult pe Jai Courtney, personal îmi place foarte mult acest actor, însă în War Machine el a avut doar rolul ingrat de a genera explozia. În ultima perioadă cei de la Netflix folosesc un mic truc la începutul filmelor de acţiune, adică generează o scenă extrem de dinamică gândită să atragă atenţia abonaţilor încă din primele minute (sunt diminuate astfel şansele ca filmul să fie oprit).
Dacă ţi-au plăcut filmele în genul Predator, atunci War Machine te va satisface. Nu îţi pune prea mult neuronii la muncă, însă îţi gâdilă destul de bine celulele receptoare optice.
🟡NOTA: 5.5 din 10.🟡
