Chiar dacă în anul de graţie 2017 Huawei vinde zeci de milioane de smartphone-uri (100 milioane în primele 9 luni ale anului în curs), prin 2011 situaţia nu era atât de bună. În acel moment compania chineză era cunoscută de specialiştii din domeniul echipamentelor telecom, însă aproape un no name pe nişa telefoanelor.
În clipa în care s-a luat decizia de expansiune globală, primele rezultate au fost dezamăgitoare şi nu pentru că produsele lor ar fi fost inferioare calitativ, ci pentru că utilizatorii nu aveau încredere într-un brand nou din China cu nume ciudat şi greu de pronunţat. Unul dintre oficialii companiei a venit cu propunerea ca în afara ţării de baştină compania să aibă alt nume, iar aceasta a fost atât de serios analizată încât s-a ajuns până la votul consiliului director.
Votul membrilor a fost unul în defavoarea schimbării numelui, însă pentru a face totuşi o schimbare, Huawei a demarat în anul imediat următor o campanie prin care învăţa oamenii cum se pronunţă corect numele companiei. Există şi un clip pe Youtube din care aflăm că numele corect se citeşte “uauei” şi nu “huauei”, “huavei” sau ştiu eu care altă variantă. Ulterior în 2013 Huawei a lansat sub-brandul Honor, mult mai sonor şi mai uşor de pronunţat.
Ca fapt divers, majoritatea companiilor chineze le schimbă numele reale ale angajaţilor cu unele fictive atunci când colaborează cu oameni din afara Asiei. Se utilizează nume celebre în limba engleză precum “Dylan”, “Alex”, “Richard”, “Lily” etc. CEO-ul diviziei de telefoane inteligente Huawei este cunoscut în presa internaţională drept Richard Yu, chiar dacă numele său real este Yu Chengdong.