Discutam astazi cu un prieten – coleg despre sistemul nostru scolar. Imi spunea el ca a observat ca majoritatea profesorilor se tem de o posibila reclamatie. Sincer, mie mi se pare o tampenie sa te temi de asa ceva daca iti faci meseria si respecti o conduita civilizata in raport cu elevul.
Oricum ca un profesor – invatator sa fie scos din sistem este foarte greu. Va dau un exemplu: La Ciocanesti in 2007 sau 2008 un invatator a incercat sa fraudeze examenul de bacalaureat venind la examen in locul primarului. A fost descoperit si s-a spus la televizor ca respectivul a fost concediat. Localitatea aia – Ciocanesti – este foarte aproape de Lunguletu si stiu, sigur, ca invatatorul ala inca profeseaza.
Ideea este in felul urmator – ar trebui sa se introduca o metoda mai rapida si exacta a aprecieri muncii profesorului si modalitatea prin care un individ este scos din sistem sa fie multa mai rapida si eficienta. Problema ar fi data de cine si cum se face aceasta evaluare. Dar exista o agentie ce ar trebuie sa se ocupe cu asta – ARACIP – Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar. In loc sa aprecieze niste acte mai bine ar aprecia calitatea dascalilor.
Mai ar fi o problema – cine vrea sa fie dascal pe salariu de 800 – 900 Ron, cat castiga un incepator. Pai atunci ar fi bine sa motiveze accesul catre aceasta profesie prin sporirea sumelor alocate incepatorilor – sa nu mai fie o discrepanta uriasa intre tineri si cei cu vechime( diferenta aproape dubla si chiar si mai mare. Mai ales ca atat ei cat si noi ne ocupam cu acelasi lucru sau poate la ei materia este alta?).
Oricum – este criza si educatia cade pe plan secund. Cand pensionari ameninta ca ies in strada ce sa mai vorbim de educatie? Poate ar trebui sa fie mai putine persoane care ies pe motiv de boala( si ei sunt departe de situatia asta apoteotica)? Deh…. poate!
Sursa imagine: suelebeau.com