Ieri s-a declanşat discuţia legată de logo-ul ales de către firma ce lucra pentru Ministerul Turismului la campania de relansare a brandului de ţară. Asta după ce la Shanghai au fost prezentate elementele ce definesc campania. Lăsăm de o parte detaliile pe care le-aţi aflat de pe tv.
În online primul care şi-a dat seama că este vorba de o copie a fost autorul din spatele piticu.ro. Observaţi ce valori de trafic plus „like”-uri pe fb (vreo 290) a avut ieri. Asta după ce a fost citat ca sursă de majoritatea bloggerilor sau ziarelor ce au scris despre năzbâtia Elenei Udrea (ştiu că nu ea este de vină ci firma dar să nu verifici cu cine naiba lucrezi la o campanie ce se va ridica la zeci de milioane euro este pueril).
Eu nu înţeleg de ce avem nevoie de un „brand de ţară”. Este ca şi cum ai vinde pielea ursului din pădure. Ar trebui să atragem vizitatori iar asta este cu putinţă numai dacă avem ce să le oferim: infrastructură, preţuri bune, un gram de civilizaţie şi multe altele. Abia apoi să ne înfoiem cu ce poate oferi România, să îi chemăm aici. Este ca atunci când chemi rudele pe la tine dar nu ai făcut curat în casă. Un articol şi mai în temă.