Laptop de gaming, pare ceva simplu și banal de ales, așa-i? Dar lucrurile nu sunt niciodată atât de simplu. Tocmai de aceea, venim cu acest ghid care sper că va mai aduce un pic de lumină la ce aspecte să vă uitați, și de ce.
De mult îmi doream să deschid Cutia Pandorei și să discutăm despre o problemă majoră a produselor electronice de larg consum: upgradabilitatea și mentenanță. Mai bine spus, de lipsa acestora sau dificultatea mare cu care se pot realiza. Costurile nejustificate de cele mai multe ori chiar și pentru cea mai mică intervenție.
Și astăzi mă opresc strict la laptopuri, care nu fac sub nicio formă excepție la capitolul reparații/service/upgrade de la alte produse electronice de larg consum precum TV-uri, telefoane, ceasuri (mai nou chiar și la mașini?!). Doar că se întâmplă să îmi placă mie mai mult – așa cum probabil ați și observat – în mod deosebit laptopurile foarte puternice.
De ce laptopurile pentru editare video, gaming?
M-au fascinat prin tehnologiile incluse (Vapor Chamber, heat-pipe-uri, paste termice revoluționare etc), gândite și dezvoltate pentru a maximiza spații foarte mici, îngrămădite, unde un airflow precum într-o carcasă Desktop PC și spațiul necesar răcirii reprezintă un lux inexistent.
Iar nevoia naște inovație, spre deosebire de zona desktop-urilor, unde de exemplu o placă video a ajuns să aibă dimensiunile unui nou-născut (și imediat, și greutatea).
Nevoia opțiunii de upgrade nu este un moft. Nici depanarea și întreținerea.
Nu este admisibil ca o companie să îți ceară schimbarea a jumătate de laptop pentru că bateria sau tastatura, ecranul sunt încapsulate într-o manieră aproape sadică.
Și tocmai din acest motiv, până când și DACĂ produsele Framework vor deveni o soluție viabilă, trebuie să ne gândim la câteva aspecte înainte de a cumpăra următorul laptop puternic și foarte scump, pe care din rațiuni evidente am dori să-l folosim minim 5 ani de zile.
Ce este Framework laptop?
Cei ce urmăriți LTT sau Dave2D ați văzut cel mai fierbinte topic (dacă pot spune fierbinte, conceptul și compania din spatele acestui concept există deja de ceva timp): Laptop-ul complet reparabil, upgradabil.
Da, un laptop modular ce vine cu o șurubelniță în pachet și cu care chiar și o persoană nu extrem de techy poate desface ușor laptop-ul, să-i schimbe placa de bază, tastatura, bateria, ventilatoarele de răcire, ecranul, chiar și porturile. Pe scurt, TOT.
Și mai mult decât atât, cei de la Framework au și un marketplace pe site, ce listează orice componentă de schimb care vă trece prin cap, de la șuruburi la balamale, de la modul Wifi 6E la speakere, de la Touchpad la webcam, de la placă de sunet (da, partea de audio are circuit integrat separat de placa de bază!) la kit cititor amprentă…ați înțeles. Orice poate fi upgradat, schimbat, reparat! ORICE. Revoluție!
Există însă un incovenient: Framework este o companie minusculă, practic un start-up. Bach-urile cu (doar) câteva mii de produse ies la câteva luni, comenzile durează minim 6 luni și de aici și neajunsurile în logistică: există sub o duzină de țări în Europa unde se poate achiziționa un astfel de laptop.
Firește, România va fi pe listă după ce va mai curge multă apă pe Dunăre…dar multă…până atunci, pentru noi, cei majoritatea, adică 99,999%+ Framework Laptop va fi doar un topic frumos și exotic pe Reddit.
Și atunci, ce este de făcut?
Păi să luăm lucrurile pe rând.
Ce poti să faci să extinzi viața laptop-ului pe cate tocmai urmează să-l cumperi, să îl poți folosi cât mai mult timp, fără să-l ajungă din urmă uzura morală?
1. Alege cu cap un laptop de gaming: placa video este cea mai importantă, nu procesorul!
Cred că dacă aș face un sondaj, majoritatea utilizatorilor au crescut cu un concept minunat numit ”Intel Inside” (autorul inclus), iar mai recent, în ultima decadă a dominat ideea de ”i7” ca un benchmark suprem al vitezei (era-Pre-Ryzen, dacă putem să o numim așa). Pentru că evident Intel Core i3 < i5 < i7 < i9 – asta înțelege și un utilizator non-tehnic.
Dar oare cum se mai raportează aceste procesoare între ele, în gaming, când intră în ecuație și placa video?
De-a lungul timpului, NVIDIA a încercat să mai educe utilizatorii și gamerii în mod special, afirmând (și demonstrând) că o placă video mai puternică (din clasa 4070 să zicem) coroborată cu un procesor mid-range (i5 de exemplu) este un setup mai bun pentru gaming decât un procesor de vârf (i7, i9) împerecheat cu o placă video mai slabă (4050, 4060, să ducem exemplul la capăt). Și cât de multă dreptate au avut!
Dacă aveți multă răbdare – și sincer, când achiziționați un laptop de mii de EUR, vă recomand să vă găsiți puțin timp de documentare – aruncați un ochi pe bazele de date ale celor de la Notebookcheck. Dacă vreți, acest gigant media este un GSMArena al notebook-urilor. Nu doar că au testat aproape orice laptop existent, dar au păstrat sub forma unei baze de date toate rezultatele obținute. Iată un exemplu de comparație între laptopuri cu GeForce RTX NVIDIA 3050 și NVIDIA GeForce RTX 4050.
Am văzut multe configurații de notebook-uri de gaming cu Intel Core i9, mai exact chiar vârfuri de gamă, cu Intel Core i9-13980HX, care aveau placă video NVIDIA GeForce RTX 4050, precum acest gigant, peste care am dat nu chiar întâmplător – am testat o variantă mai puternică recent.
OK, pot înțelege că un GeForce RTX 4050 este cu 50 – 100% mai puternic decât un GeForce RTX 3050, dar totuși, cum să faci pereche folosind produse din game opuse – entry și top end? Poate fi ceva mai debalansat de atât? Cum vrei să folosești la gaming un astfel de laptop timp de 4 – 5 ani? Nu mai bine alegi o configurație mai balansată, mai ales când bugetul e limitat? Cum să cheltui de 2 – 3 ori mai mulți bani pe procesor decât pe placa video?!
Nu mai bine alegi un notebook cu i7 și RTX 4060, dacă nu ai buget de un 4070? Diferența de performanță e de 20 – 30% în 1440p între 4060 și 4050, chiar și cu procesor inferior.
Sfatul meu #1: când aveți un buget pentru laptop, uitați-vă care este cea mai puternică placă video în banii respectivi, doar ulterior să vă uitați la procesor.
Și de aici sfatul meu #2: uitați-vă și la următorul salt de placă video, ce ar însemna ca și extra buget. Chiar dacă asta poate însemna un downgrade de la un i9 la i7, sau poate și mai rău, de la un i7 la un i5. Dacă gaming-ul e tot ce faceți, fără randări, editări video 4K, în aproape 100% din cazuri acest downgrade de CPU de fapt în gaming va fi un upgrade (de multe ori semnificativ) de cadre/secundă.
Să zicem că aveți xxx Lei pentru un laptop de gaming și bugetul e suficient ”doar” pentru un NVIDIA RTX 3050. Verificați care este cea mai ieftină configurație cu RTX 3050 Ti, o placă cu 15 – 25% mai rapidă decât 3050, deoarece acei 15 – 25% în plus pot scoate mai multe fps-uri cu un i5 decât să zicem exemplul de față, RTX 3050 cu un Intel i7.
Evident, dacă este posibil, verificați și laptop-urile cu RTX 3060, căci diferențele sunt enorme între acesta și 3050 – peste 50, chiar până la 70% în 1440p cu setări mai ridicate. (!) Și încercați să mai balansați – renunțați la SSD/memorie și mai puneți 5% pe buget, dacă firește, este posibil. Nu veți regreta!
Dacă răspunsul este un plus de 5-10% la buget, merită investiția extra dacă vreți un camarad de gaming pentru 4-5 ani. Mai repede renunțați la capacitatea SSD-ului, cantitatea de memorie RAM – acestea pot fi adăugate în timp, însă placa video este sudată/lipită de placa de bază, cum o luați, așa o veți avea restul vieții.
2. Viața bate filmul: un RTX 3060 nu este mereu mai mic și mai prost decât un RTX 3070!
Aici intervine o altă nebunie generată de NVIDIA, involuntar (sau nu).
NVIDIA a dorit să ofere tuturor integratorilor șansa să implementeze o anumită placă video, venind în întâmpinarea lor cu diverse versiuni ale aceluiași cip, pentru carcase de la mic la mare. De exemplu, NVIDIA a scos la lumina zilei peste cinci (5!) variante diferite de NVIDIA GeForce RTX 3050, de la 40 la 80W. Și ce credeți? Avem diferențe enorme între aceste implementări!
De exemplu, un laptop cu Core i5 -11400H (Gigabyte G5 GD) și placă video RTX 3050 80W poate obține 5500 pct în 3DMmark Timespy, în schimb un laptop cu procesor similar, dar placă video cu un TDP mai mic, de 65W (Dell Inspiron 15 Plus) nu trece de 4500 pct în același test (asta se traduce în 20% mai slab în 3D!). Și mai rău, există și versiuni de RTX 3050 cu 40 – 50W TDP, care indiferent de procesorul cu care fac echipă, nu trec de 4000 – 4100 pct 3DMark Timespy.
Analog, ca să susțin afirmația din subtitlul de față, am văzut situații în care un RTX 3060 bate un RTX 3070! Cum este posibil?! Cum am spus, cheia este în TDP. Pentru că și RTX 3070 a văzut lumina în prea multe forme, pentru a fi posibilă integrarea sa în șasiuri de diverse grosimi și dimensiuni. De la 80, 90, 115 și până la 125W TDP (plus dynamic boost), aceste plăci video se vor comporta foarte diferit.
Astfel, am văzut și laptop-uri cu 3060 care au depășit bariera de 9500 pct în Timespy (Asus TUF Gaming F15 FX507ZM), evident – aici vorbim de RTX 3060 cu 115 – 140W TDP (cu dynamic boost) – dar și multe laptopuri cu RTX 3070 cu TDP 80-100W dar care nu au atins nici măcar 8500 de pct în același test!
Asta pentru că și 3070 are versiuni de laptop de la 80, 90 la 125W, scorurile laptop-urilor cu 3070 pot varia de la 8000 la aproape 11.000 puncte! Cam mare plaja asta de valori, deci atenție cum selectați aceste notebook-uri cu generația 3000. Cel mai bine vă uitați pe site-ul producătorului dacă este menționat TDP-ul plăcii video și dacă nu, căutați review-uri.
Noroc că această nebunie s-a terminat la seria 4000, la 4050, 4060 și 4070 TDP-ul nu mai face astfel de discrepanțe – am văzut că plăci video 4070 cu TDP 95 – 105W cu scoruri identice cu plăci 4070 cu TDP de 140W.
Ei și acum, cea mai grea întrebare a zilei: RTX 3060 sau mai noul RTX 4050?
Răspunsul este și nu foarte simplu: dacă găsiți ambele GPU-uri cu peste 100W TDP (mai ales 3060, să fie ideal 115W + Dynamic boost), RTX 3060 câștigă bătălia cu 4050 la o diferență de 5 – 10%, în 1440p poate puțin peste 10%. Și din ce am văzut, seria 3000 este mai ieftină, deci este o afacere mult mai bună.
Dar stați, nu e chiar așa simplu. Seria 4000 a celor de la NVIDIA știe ceva ce seriile anterioare nu știu: Frame Generation. Adică există peste 40 de jocuri care deja au implementat Frame Generation și încă vreo 25 care sunt pe drum. Deși nu sunt adeptul FG, recunosc, decât să scad rezoluția nativă sau să pun setări la minim/mediu, prefer să adaug această nouă funcție NVIDIA și să am un frame rate mai bun (e un cheat, admit, dar na…evident, nu e perfect, să nu-și imagineze cineva că frame-urile intermediare ”inventate” de AI-il magic NVIDIA sunt lipsite de artefacte, dar per total, e pe plus tehnologia, nu pe minus).
Mai pe scurt, dacă aveți jocuri Single Player (pe multiplayer exclus să mergeți pe Frame Generation) unde simțiți că DLSS 3 FG vă ajută și în lista de mai sus regăsiți jocurile favorite (toate jocurile viitoare în care NVIDIA și-a băgat mânuțele vor avea DLSS 3 și viitoare implementări) alegeți seria 4000. Dacă nu, puteți trăi liniștit cu seria 3000.
Și mare atenție la noul DLSS 3.5! Da, raytracing-ul upgradat va funcționa și pe seriile mai vechi 2000 și 3000 de la NVIDIA, dar Frame Generation (din DLSS 3) rămâne o funcție EXCLUSIVĂ a seriei RTX 4000. Deci, ironic sau nu, DLSS 3.5 nu este un upgrade de la 3, ci mai degrabă de la DLSS 2… numele de DLSS 3.5 mi se pare extrem de neinspirat, generator de confuzie.
3. Upgradabilitate – obligatoriu pentru RAM și SSD
Până când giganții industriei – HP, Lenovo, ASUS, Dell, Acer etc vor reacționa la ”efectul” Framework laptop – pentru că să nu fim naivi, puteau construi laptopuri mai ușor upgradabile dacă voiau cu adevărat – trebuie să fim atenți la numărul de sloturi libere de memorii.
Majoritatea laptop-urilor de gaming oferă măcar un slot SO-DIMM liber, unele laptop-uri mai mari au chiar două sloturi SO-DIMM. Unele (mai voluminoase, ce-i drept) au chiar și 4 sloturi. Dar realist, veți întâlni 1 – 2 sloturi.
Eu aș alege un laptop cu două sloturi SO-DIMM, să pot face setup Dual Memory fără încurcături, să nu fiu limitat de viteza memoriilor integrate, dar asta poate însemna șasiuri mai mari, mai generoase (16” și peste, dar mai rar, există și laptop-uri de 15,6” cu 2 sloturi SO-DIMM, unul evident ocupat deja).
Majoritatea laptop-urilor de gaming oferă un slot SSD liber, dar pot exista și mici incoveniente, ca producătorul să te trimită în service cu laptop-ul și SSD-ul, să nu pierzi garanția. Da, așa era de exemplu la MSI sau Lenovo până recent politica de upgrade, nu știu dacă s-a schimbat ceva între timp – dar nu mă aștept la surprize mari (exista un sticker de garanție pe capacul inferior, care, odată înlăturat/alterat de utilizator, va duce la pierderea garanției).
4. Răcire – șasiu mai mare = mai multe beneficii
Am testat multe laptop-uri de gaming, de la 14” la 18” și fizica este universal valabilă: cu cât mai mare este șasiul laptop-ului, cu atât de mai bună este răcirea. Mai mult spațiu pentru heat-pipe-uri, pentru lamele de radiatoare, ventilatoare mai mari, mai multe guri de ventilație și așa mai departe.
Asta se traduce prin temperaturi mai mici de funcționare ale procesorului și plăcii video, înseamnă TDP-uri mai puțin sau deloc frânate de producători pentru a nu se ajunge la Throttling. Temperaturi mai mici în interiorul șasiului pe placa de bază (zona VRM-ului, CPU/GPU și alte cip-uri importante) înseamnă și fiabilitate mai mare în timp.
Sașiu mai mare înseamnă și ecran mai mare, deci ergonomie mai bună în gaming.
Dar poate mai important – un șasiu mai mare înseamnă temperaturi mai mici în general și la suprafața notebook-ului în zona tastaturii, sau în jurul ei, înseamnă zgomot mai mic creat de ventilatoare – nu mai e nevoie de ventilatoare de 5-6-7000 rpm pentru a elimina rapid căldura, se poate face asta și sub 5K rpm.
Evident, un laptop mare devine mai greu de transportat, dar să fim onești – un laptop de gaming stă pe birou 80 – 90% din timp, dacă vreți laptop de birou/facultate/liceu nu veți căra după voi un laptop de gaming, ci un laptop mai micuț, ultra-portabil, fără putere ridicată, căci pentru office și Teams nu e nevoie de procesare masivă.
5. Ecranul unui laptop de gaming- rezoluție, rată de refresh și alte amănunte
Legat de dimensiunea ecranului, am avut feedback clar de la voi – laptop-urile de 14” sunt drăguțe, dar fără un monitor extern se cam limitează experiența de gaming. Sincer, de când au apărut ecranele de 16” forma 16:10 am început să savurez cu adevărat gaming-ul mobil. Iar de câte ori am avut ocazia să am un laptop de 18”…asta este cu totul și cu totul altceva.
Sfatul meu #3 este simplu: analizați de câte ori mergeți în deplasări cu laptop-ul – vacanțe de vară la bunici, concedii lungi, navetă(?) sau mai deloc. În funcție de asta puteți deja să rămâneți la laptop mai mobil, gen 15,6”, sau să mergeți pe un desktop replacement, ceva de 16”+.
Deși insist mult pe calitatea panoului în testele mele, gamutul și uniformitatea luminozității și a culorilor sunt lucruri pe care doar un colorimetru le poate analiza. Dar dacă vreți un laptop de gaming, Adobe RGB și DCI-P3 nu sunt chestii cu care să vă bateți capul. Un panou cu 100% SRGB este suficient pentru a vă prelucra CORECT fotografiile de familie sau cu prietenii / colegii înainte de a le pune într-o arhivă / bază de poze pe un mediu de stocare sau în cloud.
Să nu vă sperie o luminozitate ”modestă” de 250 niți (sau cd/m2). Este o luminozitate OK pentru majoritatea situațiilor din interiorul unei case. 300, 400 niți sunt gîndite pentru momentele când ieșiți din casă, să lucrați de exemplu, pe o bancă în parc sau o masă pe terasă, unde e lumină puternică. Atunci da, un ecran de 350-400 cd/m2 e ideal, dar serios, cât de mult ați lucrat afară pe un laptop, în ultimul an?
Luminozitatea panoului de 200-250 cd/m2 este arhisuficientă mai ales seara, când chiar o să vă deranjeze lumina puternică a ecranului, dacă nu aveți și alte surse de lumină prin cameră.
Un alt miracol al marketingului la laptopurile de gaming este rata de refresh al panourilor. Toate laptop-urile moderne, 2023, au marșat pe rate de refresh caraghioase, cel puțin dacă le trecem prin filtrul realității, când ne uităm și la ce placă video are respectivul latop.
Și pentru că iubesc analizele, am făcut un mic studiu de caz pe un site preferat de gameri, știți voi care, nu fac reclamă.
Din cele 633 de laptopuri listate și categorisite drept ”laptop de gaming”, 230 erau de 15,6” și 220 de 16”.
M-am uitat mai atent la categoria celor de 16”, care îmi plac și mi se pare ideale. Ei bine, din cele 220 de configurații, 154 au rezoluția 2560 x 1600, adică 75% din aceste laptop-uri! Și partea frumoasă acuma vine. Din acestea laptop-uri cu rezoluție peste Full-HD, 108 laptop-uri au refresh rate de 240 Hz. adică trei sferturi. Wow. Din acestea 31, adică 30% vin cu placă video RTX 4050 și RTX 4060.
Și acuma vine întrebarea de un milion de puncte: credeți că 4050, 4060 duc jocuri la 2560 x 1600 în 240 Hz? În visele lor cele mai îndrăznețe, poate. Da, o să-mi spuneți că setând rezoluția mai jos (Full-HD), cu setări pe minim/medii, da, o să meargă un Fortnite, sau și mai sigur, un Apex Legends cu 240 fps, dar vă întreb: și pentru asta merită să dați banii pe un ecran 2560 x 1600? Cu 240Hz? Când majoritatea jocurilor AAA+ din 2021 încoace, cu setări grafice avansate, poate și RT activat, nu vor fi rulate de aceste plăci video cu mai mult de 50 – 80 fps, hai cu bunăvoințâ 100 fps? Ce să facă o placă video 4050/4060 cu ditai refresh rate-ul de 240Hz? Bani aruncați pe fereastră? Mai mult ca sigur.
Sfatul meu #4: pentru o placă video de gen 3050/3060, 4050 și 4060 este cel mai OK un ecran Full HD, dar dacă un ecran cu rezoluție mare este totuși tot ce vă doriți, măcar mergeți pe un refresh rate mai normal – 45 de laptop-uri din cele de 16” cu rezoluția 2,5K menționată au refresh rate de 165Hz – care este arhisuficientă și pentru competiții – și este și un panou mai ieftin decât unul de 240 Hz.
Concluzia de la acest capitol: puteți salva destul de mulți bani de la ecran, prin calibrarea realistă a nevoilor voastre: 240 Hz este ceva care să dea mai bine în competițiile e-sport decât pe laptop-uri cu plăci grafice ce nu vor ajunge niciodată la așa ceva. A, dacă v-ați luat un laptop cu 4080, 4090, da. Acolo lucrurile stau puțin diferit – dar în final, aș face un blind test cu mulți jucători, să facă diferența între un panou de 144 Hz și unul de 165 / 240Hz, mai sus nici nu mai zic.
Laptop de gaming – câteva configurații din categoria ”așa da” (opinie personală)
Inițial, pentru primul preț (~3500 Lei – sub acest prag nu prea pot numi de gaming laptop-urile, toate au ecran cu 60Hz refresh rate) am vrut să mă opresc la Lenovo Gaming 15.6” IdeaPad 3 15IAH7, care părea cea mai bună alegere. Trebuie să știți că în zona asta de preț nu există ecrane spectaculoase – 250 niți este cam standardul aici, și din nefericire, cam 55 – 65% SRGB, adică cam adio ecran bun la toate, gen prelucrări foto, video.
Însă am citit multe observații legate de dificultatea cu care se deschide capacul de sub laptop, pentru a-i face upgrade. Și asta este chiar un păcat – căci are și 2 sloturi SO-DIMM și două SSD-uri. Placa video este bună în schimb pentru zona asta de pret (cam 3500 Lei), având un TDP de 85W (cu dynamic boost) – deci este în zona de top ce poate un 3050.
După asta am văzut că pentru 100 lei în plus îl puteți găsi pe fratele său mai mare, Lenovo Gaming 15.6” IdeaPad 3 15IHU6, cu o placă video cu 20 – 30% mai puternică în Full-HD, în funcție de setări – 3050 Ti. Tot 4GB VRAM, cam puțin pentru 2023, dar în zona asta de preț – 3000 – 3600 Lei, cam asta e maxim ce se poate.
Însă, dacă sunteți mai norocoși, pe la 4000 Lei puteți prinde la reducere un laptop cu RTX 3060 cu 6GB GDDR6, ceea ce vă va ajuta mult în jocurile actuale care cer mai mult VRAM. Și unde mai punem la socoteală că 3060 este mult mai puternic decât un 3050 – ne întoarcem la sfatul meu #2.
Vorbesc aici de un HP Gaming 16.1” Victus 16-d0023nq, care are parte de o reducere substanțială, fiind un laptop de 16”, cu refresh mai mare (144Hz), panou de 16”. Încerc să-mi dau seama ce unde reducerea masivă – 4000 Lei de la peste 5000 Lei nu o fi prins culoarea (albul acela imaculat) la români? Păcat.
Mergând mai sus, în zona 5000 Lei, întâlnim un laptop chiar interesant: ASUS Gaming 15.6” TUF A15 FA507NU. De ce mi-a plăcut? În primul rând, placa video. RTX 4050 cu TDP masiv. 115W+25W Dynamic Boost. Și avem și MUX Switch + NVIDIA Advanced Optimus. Asta chiar este un bonus frumos în prețul acesta. Cu alte cuvinte, nu veți găsi un 4050 mai rapid în banii ăștia. Și procesorul e puternic, un Ryzen 7 7735HS. Dar mai avem surprize: avem iată și primul ecran cu 100% SRGB. De asemenea, merită menționată și răcirea – 4 guri de evacuare.
Cu o clasă mai sus, aproape de 6000 Lei găsim fratele mai mare al TUF-ului anterior, pe numele complet ASUS Gaming 15.6” TUF A15 FA507NV, care ne aduce un RTX 4060 full power (115W+25W Dynamic Boost).
Dacă vreți un laptop cu adevărat frumos, tot în zona asta de preț (~6000 Lei), dar inferioară ca și putere modelului anterior pe partea de GPU, vă propun un ASUS Gaming 15.6” ROG Strix G15 G513RM. Iluminare superbă atât a tastaturii cât și multe elemente pe șasiu (logo pe capac, benzi RGB pe laterale și față), ecran 1440p, refresh 165Hz…procesor cam prea puternic pentru placa asta video…AMD Ryzen 9 6900HX
În zona 7000 Lei se schimbă radical peisajul, dar și specificațiile. Chiar dacă din generația anterioară, un RTX 3070 Ti cu 150W TGP va atrage atenția pasionaților de gaming, dar și dotările lui Lenovo Gaming 16” Legion 5 Pro 16ARH7H. Nu mai puțin de 6 porturi USB, procesor AMD Ryzen 7 6800H, ecran cu 165Hz WQXGA (2560 x 1600), 500 niți, calibrare din fabrică.
Dacă vreți un RTX 4070, trebuie să băgați mâna în portofel cam adânc, veți trece de 8000 lei, chiar dacă Lenovo Gaming 16” Legion Slim 5 16IRH8 este aproape un best buy în zona asta.
Când treci granița psihologică a celor 10000 Lei, nu m-aș opri la primul OMEN 17-ck2007nq ieșit în cale, aș merge pe un șasiu și o placă video mult mai puternică (când ai trecut de 11K Lei, mai contează 2K? :) ) – gen ASUS Gaming 17.3” ROG Strix SCAR 17 G733PZ. HP a stricat bunătatea aia de laptop, cu tastatura aia ciudată – mie nu-mi plac tastele macro/multifuncționale din stânga tastelor normale, chiar nu mi-au plăcut niciodată, am evitat tastaturile de gaming cu un layout similar.
Și mă opresc aici, restul avioanelor le puteți descoperi – sunt sigur că cine dorește să cheltuiească 15-20K Lei pe un laptop, va citi o duzină de review-uri – sau cel puțin eu așa as face dacă nu aș putea testa acel laptop anterior.
Sper că acest mic ghid vă va fi de folos în viitorul apropiat, spor la gaming și la cumpărături! Cu cap! :)
