Deja sunt două postări legate de acest touchscreen de la LG. Prima a fost un scurt review iar a doua a arătat cum se descurcă ca şi aparat de fotografiat.
I. Designul – este un telefon care stă bine în mână nefiind deloc micuţ. Touchscreenul are 3 inch dar până la marginea telefonului sunt „întinse” suprafeţe îmbrăcate într-un plastic negru. Se adună repede praful şi grăsimea degetelor devine evidentă. Recomand o husă de protecţie de catifea ca să vă şi ştergeţi mobilul. Nu îmi place modalitatea care au ales-o pentru tastele de la bază – cele tradiţionale. Au pus un buton ce se aseamnă cu un joystick în centru dar are o singură funcţie şi anume aceea de a scoate în evidenţă aplicaţiile setate ca favorite. În jurul său se află o tastă imprecisă de dimensiuni generoase cu on şi off în stînga şi dreapta. În ceea ce priveşte finisarea remarc grija pentru detalii. Butonul pentru camera foto, cel de blocare a touchului sau slotul pentru microSD sunt încastrate frumos iar capacele de protecţie sunt la un nivel mai ridicat decât la concurenţă (în special unele Samsung-uri).
II. Touchscreen-ul – aici aş pune o bilă albă. Este destul de senzitiv şi nu dă bătăi de cap. Meniul celor de la LG este puţin ciudat. Samsung s5230 era mult mai intuitiv şi plăcut în utilizare. Ai nevoie de un timp de acomodare cu cele 4 ferestre: Comunicare, Divertisment, Utilitare, Setări.
III. Partea hardware – nu putem discuta de aşa ceva din moment ce nu are sistem de operare, procesor sau memorie ram. Are o interfaţă touchscreen amintită anterior. Telefonul are GPRS dar şi EDGE în accesul la internet. Suportă microSD carduri şi îmi place că atunci când îl setezi ca mediu de stocare îţi arată în pc atât microSD-ul cât şi memoria telefonului fără a mai fi nevoie să scoţi cardul de memorie.
IV. Alte funcţii – îl poţi utiliza ca un veritabil mp3 player. Se aude bine cu cască iar fără este la un nivel mediu. Nu are difuzoare puternice ca unele modele de top în genul N900 care în automobil se auzea aproape ca un radio. Sunetul în convorbiri este cam slab. Radio-ul FM are o interfaţă prietenoasă şi necesită conectarea hands-free-ului. Mi-a plăcut aplicaţia pentru realizat desene iar imaginea de fundal din pozele cu telefonul de mai jos este „fabricată” acolo.
V. Bateria – cu o greutate de doar 89 grame KP502 este un telefon ce nu îţi rupe buzunarul. Bateria are doar 900 mAh dar cei de la LG au reuşit să se ocupe în mod satisfăcător de managementul consumului de energie şi real rezistă în jur de 3 – 4 zile în funcţie de timpul în care îl butonezi.
VI. Camera foto de 3 Megapixeli nu are autofocus, led flash sau oglindă pentru autoportret şi filmează cu 12 fps iar clipurile sunt în formatul 3gp cunoscut de pe modelele de telefoane de prin 2006 – 2007. Un clip făcut cu LG KP502 observaţi mai jos. Pe partea foto ce aveam de zis am spus într-un articol anterior unde puteţi observa cum se descurcă la fotografiatul în aer liber sau în cameră.
Concluzie
LG KP502 rămâne un telefon ieftin cu funcţii de bază. Este util celor care nu doresc să acceseze mereu internetul şi se limitează la a purta convorbiri, a scrie mesaje şi din când în când să surprindă câte un moment cu camera foto. Preţul de aproximativ 100 euro îl face interesant.
Telefonul are garanţie pe doi ani iar dacă în această perioadă nu a fost stricat din cauza unor şocuri sau contactului cu apa garanţia se extinde pe toată viaţă.
Imagini cu LG KP502:
