Inteligența artificială a ajuns în multe dintre companiile din România, dar între folosirea unui chatbot și integrarea tehnologiei în activitatea unei firme este o diferență destul de mare. Un studiu realizat pentru Edge Institute și Confederația Patronală Concordia pune această diferență în cifre: 61,7% dintre firmele cu cel puțin 10 angajați folosesc AI într-o formă sau alta, însă doar 3,3% au integrat-o în procesele companiei.
Cred că fiecare dintre noi a auzit de James Watt și aplicațiile motorului cu aburi – trenul și vaporul. Mai nimeni nu știe că de fapt el a perfecționat un motor deja existent realizat de către Thomas Newcomen în 1712. Genialitatea lui James Watt a constat în dezvoltarea unei camere de condensare separate. A redus consumul de cărbune cu până la 75%. Apropo, invenția sa era concepută spre a ușura activitatea din mine prin pomparea apei ce se acumula în subteran.
Până în secolul al XVIII-lea, principala activitatea a oamenilor a fost agricultura – de la invenția ei în neolitic. Revoluția industrială pornită de invenția unui scoțian a adus la apariția unei noi ramuri a economiei – industria. În prezent, agricultura și industria sunt importante, dar serviciile sunt cele care generează grosul din PIB-ul (în special în cazul țărilor dezvoltate).
Se spune că noi suntem în a 4-a revoluție industrială – Industria 4.0. Klaus Schwab este fondatorul Formului Economic Mondial de la Davos și este responsabil de popularizarea acestui concept în 2016, un concept ce reunește: AI, Machine Learning, IoT, Big Data, Cloud Computing, Imprimare 3D, biotehnologie și editare genetică, tehnologia blockchain. Germanul a ajuns să fie considerat controversat prin activitățile sale, dar ideile cumva rămân.
Sunt și 4 principii fundamentale:
- Interconectarea;
- Transparența informațiilor;
- Asistența tehnic, bazată și pe realitate augmentată;
- decizii descentralizate.
Celelate 3 revoluții industriale s-au bazat pe abur, electricitate și computere / internet.
Edge Institute a realizat un studiu legat de AI-ul și starea utilizării sale în țara noastră.
Interes există, instrumentele sunt accesibile, dar utilizarea lor rămâne, în multe cazuri, la nivelul inițiativei unor angajați.
Studiul se numește „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligența artificială în firmele din România” și are la bază un sondaj pe 1.003 companii cu minimum 10 angajați.
O precizare este necesară înainte de celelalte rezultate. Materialul citează o pondere de 5,2% pentru utilizarea AI în firmele din România, potrivit Eurostat, în timp ce cercetarea Edge Institute și Concordia ajunge la 61,7%. Explicația ține de ceea ce măsoară studiul: acesta include și folosirea informală a unor instrumente de tip chatbot de către angajați. Cele două procente nu trebuie citite ca și cum ar măsura exact același lucru.
Câteva dintre rezultatele care merită reținute:
- 13,5% dintre firme folosesc AI în mod regulat, iar 3,3% au integrat-o în procese;
- în 56% dintre firmele care utilizează AI, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați;
- doar 20% dintre firme au măsuri de formare a angajaților în acest domeniu;
- 26% au reguli pentru utilizarea responsabilă a AI;
- numai 15% consideră inteligența artificială o componentă importantă a strategiei companiei.
Cu alte cuvinte, faptul că AI este folosită undeva în companie nu spune automat cât de mult contribuie la activitatea acesteia. Contează câți angajați o folosesc, pentru ce sarcini și dacă există pregătire și reguli clare.
Un alt rezultat interesant privește digitalizarea de bază. 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale urmărite de cercetare. Procentul urcă la 55% în cazul companiilor cu 10–25 de angajați și scade la 3% în rândul celor mari.
Legătura cu utilizarea AI este vizibilă: aceasta apare la 33% dintre firmele fără instrumentele digitale măsurate, comparativ cu 91% dintre cele care folosesc cel puțin trei. Mai mult, autorii arată că, la același nivel de digitalizare, dimensiunea firmei nu mai are un efect semnificativ.
Aș spune că acesta este unul dintre cele mai utile mesaje ale studiului: înainte de proiecte ambițioase cu inteligență artificială, o companie are nevoie de o bază digitală funcțională. Autorii dau ca exemplu gestiunea electronică a documentelor, un punct de plecare concret pentru organizarea activității.
Și intențiile de investiții arată un decalaj. 30% dintre firme vor să investească în AI, dar ponderea este de numai 6% în rândul celor fără instrumente digitale și ajunge la 75% pentru companiile care utilizează cel puțin cinci. Dintre firmele care intenționează să investească, 78% spun că au nevoie de finanțare externă. La celălalt capăt, 39% dintre companii nu au analizat AI și nu o consideră relevantă.
Recomandările autorilor pornesc de aici: finanțările să susțină și firmele care folosesc tehnologia, digitalizarea de bază să primească prioritate, iar sprijinul să includă diagnostic digital gratuit și exemple aplicate pentru companii din același sector.
Din punctul meu de vedere, procentul de 61,7% arată că AI a intrat deja în mediul de afaceri. Cifra de 3,3% arată cât de mult mai este de lucru pentru ca utilizarea ei să devină parte din procesele companiilor. Un chatbot accesat de un angajat poate fi un început, însă studiul nu ne spune că simpla lui prezență se traduce automat în productivitate mai mare.
Nu s-a vorbit nimic despre riscurile AI, despre faptul că nu orice informație trebuie să ajungă în ChatGPT, Claude etc. Plus că în ultimele luni au fost cazuri de activități destul de complexe pe care AI-ul le-a realizat în mod disruptiv.
Aici aș face referire la atacurile autonome ale agenților AI, atacuri realizate în 2026. OpenAI realiza teste de securitate cibernetică pe noi modele de agenți AI într-un mediu controlat – denumit sandbox. Modelele AI au detectat vulnerabilități de rețea în infrastructura OpenAI, au ocolit filtrele de izolare și au obținut acces direct la internet.
Sute de agenți autonomi AI – în jur de 700 – 1200 – au colaorat între ei, în afara testului. Au folosit platforme terțe și au lansat atacuri precum cele din platforma Hugging Face. Când sistemele le blocau accesul au inventat date, au urcat fișiere online ce le citau drept surse, simulau activități legitime etc.
Este clar că AI-ul este aici să rămână, dar utilizarea sa într-o companie nu trebuie făcută după ureche ci într-un mod controlat, conștient de ceea ce faci. Nu discutăm de lucruri simple, gen un chatbot glorificat folosit spre a rezuma texte, a depana cod și a genera idei și structuri.
Sondajul a fost realizat de MIA în perioada 30 iunie–28 iulie 2026, prin 1.003 interviuri telefonice cu decidenți din firme cu cel puțin 10 angajați. Rezultatele sunt ponderate pentru reprezentativitate națională în această categorie de companii; ele nu descriu situația firmelor cu mai puțin de 10 angajați.
