România rămâne o ţară cu un potenţial uriaş din punct de vedere economic, însă acest potenţial poate fi ratat dacă nu sunt luate decizii calculate, decizii strâns legate de implementarea celor mai noi tehnologii.
Ţara noastră se află într-un moment decisiv al transformării digitale. Inteligența artificială nu mai este o temă de viitor și nici o tehnologie rezervată exclusiv companiilor IT. AI-ul devine rapid un instrument strategic pentru economie, administrație, educație și servicii publice.
Cel mai recent studiu McKinsey privind oportunitatea AI în Europa Centrală arată că inteligența artificială ar putea genera între 280 și 700 de miliarde de euro valoare economică în regiune, echivalentul a 6–15% din cifra de afaceri netă totală. Aceasta este și marea miză pentru România: trecerea de la testare și utilizare punctuală la integrarea AI în activitatea reală a organizațiilor.
Potrivit Eurostat, în 2025 doar 5,21% dintre întreprinderile din România foloseau tehnologii de inteligență artificială, comparativ cu 19,95% media Uniunii Europene. România se afla astfel pe ultimul loc în UE la acest indicator.
AI-ul poate sprijini competitivitatea prin reducerea sarcinilor repetitive, accelerarea deciziilor, îmbunătățirea relației cu clienții, automatizarea documentelor, optimizarea proceselor și dezvoltarea unor servicii mai rapide și mai bine adaptate utilizatorilor.
Conform aceluiaşi studiu McKinsey, o mare parte din economia Europei Centrale este concentrată în sectoare unde scalarea AI este mai dificilă, precum producție, construcții, retail, energie și logistică. Această concluzie este relevantă și pentru România: AI-ul nu trebuie limitat la activități de birou sau generare de conținut, ci integrat în industriile care susțin locuri de muncă, exporturi și competitivitate economică.
Pare destul de clar că în noua economie AI, diferența nu va fi făcută doar de cine are acces la tehnologie, ci de cine știe să o folosească eficient.
