Am căutat un titlu care să atragă cel mai mult, dar veți vedea că nu este clickbait. La IQ Summit Brașov pe lângă CEO-ul Vodafone România l-am văzut și pe Iulian Stanciu, președinte executiv al eMAG.
A prezentat mai multe lucruri, de unde au pornit și unde au ajuns, iar unele date le-ați descoperit când a vorbit despre Black Friday 2022 la eMAG și nu am de gând să le repet.
O să răspund direct la întrebarea din titlu.
Iulian Stanciu a spus că alături de echipa eMAG a dezvoltat o matrice de decizie, un model pe care consideră că Amazon îl aplică înainte să debuteze pe o piață nouă. În matricea respectivă au introdus PIB total pe țară, PIB / locuitor, procent de plată cu cardul, infrastructura de transport etc.
În ultimii 5 ani au putut estima cu precizie unde se vor extinde (Australia, Coreea de Sud și Polonia). În Polonia a precizat că nu au avut succes în fața Allegro (și eMAG a încercat piața din Polonia de 2 ori, dar nu au avut impactul dorit și s-au retras).
A mai spus că Amazon este profitabil doar în SUA, acolo unde se află nucleul principal al business-ului. Și la nivel internațional sunt neprofitabili. A mai precizat că fac foarte mulți bani din AWS. Apropo de profitabilitate, a precizat că eMAG, Fashion Days și Sameday sunt pe profit în țara noastră.
Prezentarea sa începe la ora 4, minutul 42. Trebuie să treceți de prezentare și o să descoperiți multe lucruri interesante în interviul pe care Dragoș Stanca i l-a luat pe scena IQ Digital Summit.
httpvh://youtu.be/Kikk7rfsdHI
O să fac și o încheiere personală.
Putem trage concluzia că Amazon nu a venit pentru că economia nu este suficient de dezvoltată.
M-am uitat la datele Poloniei.
PIB-ul său a fost de 674 miliarde dolari în 2021 vs 284.1 miliarde dolari cât a înregistrat țara noastră în aceeași perioadă (populația Poloniei este de aprox. 38 milioane locuitori vs 19 milioane). PIB-ul / locuitor în România s-a situat la 14.861.91 dolari vs 17.840 dolari în 2021 pentru Polonia.
Plata cu cardul este promovată agresiv și de către stat care și-a propus ca din 2024 să nu fie permisă plata între companii cu cash dincolo de pragul a 20.000 de zloți (aprox. 4200 euro), iar rețeaua de bancomate are limite la retragerile de cash (Euronet ce deține 25% din bancomate are limită de 800 zloți – aprox. 168 euro). Apropo, 1 zlot = 1.05 lei. Am putea spune că aproape avem paritate.
Plata cu cardul în Polonia din câte am citit este la peste 50%, iar plata cash este în scădere. Am aflat dintr-un articol G4media din 2021 că plata cu cash în țara noastră este preferată în proporție de…, 78%.
De fapt, discuția este cât se poate de simplă. Trebuie să nu uităm că 45% din populația României se află în mediu rural + sunt doar câteva orașe ce se dezvoltă în ritm susținut și aici m-aș referi la București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași. Multe alte orașe din România sunt încremenite în trecut, fără o perspectivă de dezvoltare la orizont. De infrastructură nici nu cred că trebuie să mai spun. Nu avem nicio autostradă care să traverseze Munții Carpați și nu facem parte din spațiul Schenghen, tirurile cu marfă trebuie să aștepte ore bune în vamă.
Acest articol nu face parte dintr-o campanie, dar deplasarea la IQ Summit Brașov a fost posibilă cu ajutorul Vodafone.
