Personal urmăresc cu mare atenţie acest fenomen al avalanşei de smartphone-uri chinezeşti lansate de producători mai puţin cunoscuţi (99% dintre români nu au auzit nici de Xiaomi, Meizu sau ZTE, însă aceasta este altă mâncare de peşte), iar marele semn de întrebare pe care mi l-am pus a fost acela al fiabilităţii acestor telefoane.
Personal am recomandat diverse terminale prietenilor, colegilor de birou sau cititorilor, însă sfaturile mele s-au bazat de fiecare dată pe specificaţii, review-uri proprii sau din online şi preţ. Niciodată nu mă voi pronunţa despre rezistenţa în timp a smartphone-urilor chinezeşti, deoarece vorbim cu adevărat de o loterie.
Încă din start pot exista anumite probleme pe care utilizatorii informaţi le cunosc: lipsa garanţiei în România, firmware scris defectuos, calitatea asamblării sau chiar SAR cu valori total necunoscute (pot depăşi limita legală a Uniunii Europene). Emil a scris un articol destul de cinstit în urmă cu ceva timp şi aş putea spune că multe dintre cele menţionate acolo încă se aplică telefoanelor entry-level şi mid-range.
Cum spuneam anterior, pe baza recomandărilor mele diverse persoane şi-au achiziţionat smartphone-uri chinezeşti no name, iar pe parcurs am primit feedback-ul lor cu privire la evoluţia acestora. Menţionez că majoritatea terminalelor au fost de până în 250 dolari, de aceea este clar că concluziile trase nu sunt aplicabile în totalitate şi device-urilor high-end.
Fiabilitatea acestor smartphone-uri poate fi calculată ca fiind direct proporţională cu preţul plătit. La foarte multe telefoane apar în timp probleme enervante, unele chiar fără soluţii, iar în acest caz garanţia nu este o variabilă cunoscută. Concluzia mea. poate uşor pripită, este aceea că un terminal entry-level sau mid-range al unui producător mai puţin cunoscut are o durată de viaţă medie de maxim 1 an.
În această perioadă pot apărea diverse complicaţii, iar în continuare vă prezint câteva dintre cele care mi-au fost sugerate în timp:
- Apariţia pe display a unor pete gălbui foarte inestetice pe fundal alb;
- Update-uri făcute pe genunchi ce îngreunează buna funcţionare;
- Baterii de slabă calitate cu grad de degradare ridicat (autonomii din ce în ce mai mici);
- Foarte multe probleme de conectivitate în apelurile de voce, în special pentru device-urile dual-sim;
- Probleme de conectivitate prin conexiunea bluetooth;
- Blocare completă a sistemului de operare şi imposibilitatea restartării (e foarte amuzant când smartphone-ul este unibody);
- Diverse erori ale aplicaţiilor, jocurilor sau chiar ale sistemului de operare;
- Construcţie din materiale care pot atrage atenţia vizual, dar care în timp cedează foarte repede (zgârieturi sau crăpături).
Am observat că în ultimul timp producătorii chinezi sunt mult mai atenţi la detalii, deoarece utilizatorii ştiu să facă diferenţa şi nu mai acceptă atât de uşor să fie păcăliţi. Cu toate acestea preţul mic va aduce de multe ori şi neajunsuri, de aceea ca o concluzie personală aş putea spune că un smartphone no name de 100-150 dolari nu va fi în foarte multe cazuri şi fiabil.
