Opinie
Unul dintre cele mai discutate subiecte din online-ul românesc este legat de taxa Oxigen din București ce a primit forma finală.
Au fost câteva amendamente aduse ce au schimbat forma sa și a devenit ceva mai drastică pentru mașinile poluante:
1 ianuarie 2020 – taxa este plătită pentru mașinile non Euro, Euro 1 și Euro 2;
1 ianuarie 2021 – intră sub incidența taxei și mașinile Euro 4;
1 ianuarie 2022 – mașinile cu normele de poluare non Euro, Euro 1 și Euro 2 sunt interzise complet în București;
1 ianuarie 2024 – vor fi interzise și mașinile Euro 3.
Tarifele ce urmează a fi aplicate de la 1 ianuarie 2020:
Înainte de Chevrolet Cruze cu 1.8l și 141 CP ce respectă normele Euro 5 am folosit o Skoda Octva 1.6l și 105 CP din 2001 ce respecta Euro 4. Aș spune că sunt foarte multe automobile cu Euro 4 funcționale, când vor plăti de la 1 ianuarie 2021 se va simți mai puternic.
Pe de altă parte, am un prieten ce și-a cumpărat un Renault Symbol din 2008 – 2009 cu 1.4l și 100 CP, tot pe benzină, ce abia îndeplinește Euro 3. 1 ianuarie 2022 când Euro 3-ul este interzis în București va fi o altă bornă importantă.
De ce s-a ajuns la aceste taxe, pe lângă faptul că se dorește un plus la buget?
- Aglomerația de-a dreptul uriașă din capitală;
- Poluarea făcută de parcul auto învechit.
După ce taxa de mediu a fost abrogată, automobilele S-H au invadat România la propriu. Prețurile au ajuns și la 1500 – 2000 – 2500 – 3000 euro, iar modele precum Opel Astra de prin 2000 – 2004, Opel Corsa din aceeași perioadă, Volkswagen Golf 4 și 5 etc au devenit adevărate best-seller-uri. Mai vorbesc cu un samsar din zona mea ce aduce 3 – 400 automobile / an și îmi spunea că motoarele diesel sunt în continuare la mare căutare.
A fost și o perioadă în care salariile au mai crescut etc. Mă uitam că s-a ajuns la liceu și la noi precum în SUA, din ce în ce vin la școală cu automobilul personal.
Bucureștiul este un caz aparte. În statistica oficială, orașul are sub 2 milioane locuitori, iar în realitate aș spune că sunt peste 3 – 4 milioane locuitori. Dacă la pachet îi adăugăm pe cei ce stau în proximitate + navetiști m-aș hazarda să spun că în timpul zilei urcă și la peste 4 milioane, iar automobilele curg precum un fluviu imens pe arterele capitalei.
Ce poți face să rezolvi aglomerația și poluarea?
- sistem de transport în comun bine pus la punct (autobuze care să circule în regim cu adevărat continuu, linii dedicate);
- mărești arealul deservit de metrou;
- muți o parte din arterele importante pe sub pământ – transport subteran (am văzut ceva similar prin New York);
- parcările de tip park & ride (a fost inaugurată una prin Străulești), îi inviți pe cei ce vin în oraș să-și lase mașina și să treacă pe transportul în comun;
- piste de bicicletă etc.
Tot ce am spus mai sus trebuia făcut de acum 10 – 15 – 20 ani când costurile erau mai mici, să previi cumva situația în care s-a ajuns în prezent.
Ce soluție este cea mai simplu de implementat și cu beneficii rapide la buget?
Taxezi în funcție de norma de poluare.
Se deschide o mică cutie a Pandorei pentru cei ce au automobile mai vechi și o să vedem cum taxe precum cele din București vor fi adoptate la nivel național. Sunt curios dacă vor intra în horă doar marile orașe sau ajung până și comunele tranzitate intens să practice propriile tarife.
Pe de altă parte, altă soluție spre a reduce poluarea și aglomerația nu se întrezărește la orizont. Cel puțin una cu o aplicare atât de rapidă, cu efecte imediate și costuri relativ mici pentru administrație. Ar fi fost interesant de precizat și la ce vor folosi sumele strânse din noua taxă.
Putem extinde discuția în rubrica de comentarii. Apropo, o să mai curgă multă apă pe Dâmbovița până când automobilele vor fi complet autonome și în loc de mașină personală vom avea un fel de Uber continuu, fără șofer și cu o acoperire dincolo de limitele orașului.
Avem o soluție magică pentru a reduce aglomerația și poluarea, este deja practicată intensiv prin marile capitale din vestul Europei. Se numește bicicleta. :)
