Anul 2022 se apropie de final și putem spune că a fost un an al incertitudinilor, asta ca să păstrăm o doză de optimism. Am terminat cu pandemia, a început războiul, am avut inflație și bineînțeles prețuri mai mult decât oscilante la utilități. În ceea ce privește ultimul punct lucrurile par a se stabiliza, cel puțin temporar, odată cu plafonările la energie electrică și gaze. Chiar și prețurile la lemnele de foc, brichete și peleți sunt deocamdată plafonate.
Și totuși care este cel mai eficient mod de a ne încălzi locuința?
Să facem un calcul:
🔥 Gazele naturale. Prețul unui kWh de gaze (mai nou așa apare și pe factură, nu numai metri cubi) este plafonat la 0,31 lei. O centrală pe gaze modernă are o eficiență de peste 80%, adică transformă 80% din puterea calorică a gazelor în căldură. Atenție: unii producători de centrale cu condensare se laudă cu o eficiență de 110%, dar legile fizicii elementare ne spun că, atâta timp cât vor exista gaze arse evacuate și acestea au peste temperatura mediului ambiant, asta înseamnă pierdere. Cifrele rezultate sunt, după cum spun producătorii, 100% ardere gaze + 10% recuperare prin condensare = 110% (dar să nu intrăm în detalii). În concluzie, un kw de căldură în acest caz ne costă 0,31 lei + 15% pierderi (sunt optimist și am luat în calcul o eficiență de 85%) = 0,36 lei / kWh;
🔥 Lemne și brichete. Fac parte din aceeași categorie deoarece au aceeași putere calorică per kilogram, adică între 3200 și 4000 kcal/kg, respectiv între 3,7 kWh/kg și 4,7 kWh/kg. Contrar opiniei generale, rășinoasele au o putere calorică mai mare decât lemnul de esență tare, însă nu sunt utilizate la foc (decât sub formă presată, de brichete) deoarece avem nevoie de un volum mult mai mare. Mai trebuie să atragem atenția că sunt calcule pentru lemn uscat (maxim 15% umiditate), lemnului ud scăzându-i performanțele direct proporțional cu cantitatea de apă conținută. Fără a vă mai obosi cu calcule, având în vedere că eficiența unui șemineu, sobă, centrală cu tiraj natural este undeva între 65 – 75% (și aici este mult de discutat), la un preț plafonat de 1,5 lei/kg la brichete, avem 1,5 lei / 4,2 kWh + 30% pierderi = 0,46 lei / kWh;
🔥 Peleti. Pe scurt 2 lei/kg (preț plafonat peleți) : 5 kW/kg (puterea calorică a peleților) + 20% pierderi (randament aproximativ 80% sobă/șemineu/centrală pe peleți) = 0,48 lei / kWh;
🔌 Energie electrică. Are avantajul că se transformă în procent de 99,9% în căldură, fie că vorbim de radiatoare, convectoare, centrale electrice etc (până și becurile, laptopul sau telefonul la care ne uităm acum funcționează cu degajare de căldură). În plus, avem posibilitatea de a ne produce singuri energia, sau măcar o parte din ea. În acest caz calculul este simplu 1,3 lei / kWh;
Totuși, pe electricitate funcționează și pompele de căldură, fiind singurele sisteme care au un randament supraunitar, deci ar putea fi considerate înainte de calcule drept cel mai eficient mod de a ne încălzi locuința. Producătorii se laudă cu coeficient de performanță sau COP de până la 7. Adică pentru 1 kW de energie electrică se eliberează 7 kW de energie termică. Cum este posibil acest lucru? Pompele de căldură nu produc căldură, ci o preiau dintr-un mediu exterior, eliberând-o acolo unde avem nevoie. De aceea se împart în mai multe categorii – aer-aer, adică iau căldura din aerul exterior și o eliberează în interior (COP 4), aer-apa, produc și apa caldă menajeră (COP 4), apă-apă (COP 5) și sol-apă (COP 4,5). Știu că producătorii se laudă cu performanțe mult mai mari, dar acestea sunt maxime, realizate în condiții ideale și obținute în laborator. Ne vom opri cu detaliile tehnice aici și poate acest sistem de încălzire îl vom detalia într-un articol viitor. La aceste sisteme avem un cost de 1,3 lei kwh / 3 COP (sunt realist) = 0,43 lei / kWh;
Concluzii
Deși sunt calcule cu foarte multe variabile, observăm rezultate destul de apropiate, așa cum era și normal. Dacă exista un sistem foarte performant comparativ cu celelalte, probabil toți îl aveam instalat. Alegerea ține mai mult de investiția inițială (o pompă de căldură apă-apă poate fi și de 5 ori mai scumpă decât una aer-aer), de confortul dorit (nu toți vrem să cărăm lemne) sau, din păcate, de utilitățile la care avem acces. Totuși, cum primele 3 categorii se bazează pe resurse limitate, cum este și cazul automobilelor, prevăd un viitor electric.
