Dacă ar fi să luăm de bun ceea ce afișează Wikipedia când cauți informații despre istoria gamingului, atunci se pare că aceasta are ca punct de plecare anii 1950, pentru ca 1962 să consemneze lansarea jocului Spacewar! Doar că eu nu vreau să mă întorc atât de tare în timp, ci aș vrea să avem în vedere ultimii 20 de ani, cu cele mai importante momente din industria de gaming pe care să le raportăm la parcursul HyperX.
Compania americană ce a intrat destul de recent sub umbrela celor de la HP a vândut în întreaga lume până la această oră nu mai puțin de 20 de milioane de căști, peste un milion de tastaturi și aceeași cantitate de microfoane. HyperX a fost lansată în 2002 ca o divizie Kingston care să proiecteze, să dezvolte și să producă memorii, periferice și accesorii de gaming de cea mai bună calitate, cu performanțe înalte și în același timp fiabile și rezistente în timp.
Aș vrea să fac o scurtă paralelă și cu ceea ce a reprezentat pentru mine 2002. A fost anul în care am intrat la facultate și momentul de la care aveam nevoie de un nou PC. Primul l-am primit, dacă îmi aduc bine aminte, de la un unchi prin 1995 și era un Intel 286. Pe acela am jucat Lotus III – The Ultimate Challenge, cel mai mult în mod split screen împotriva fratelui meu.
Doar că aici vorbim despre ultimii 20 de ani așa că mă întorc la acel moment. Noul PC, achiziționat de părinții mei în rate în 2002, era cu un Intel Pentium 4 și placă video NVIDIA GeForce 4 la bord. Sincer, nu îmi mai amintesc cantitatea de memorie RAM (cred că era vorba despre 512 MB) și nici capacitatea HDD-ului (aici probabil era de 20 GB). Pe acel PC am descoperit Grand Theft Auto III, care mi-a „mâncat” sute și sute de ore din viață. Apoi, a apărut GTA Vice City, cel mai bine vândut titlu din 2002, pe l-am jucat și pe acela până la epuizare uneori. Sincer, sunt convins că încă îmi amintesc foarte bine fiecare stradă, alee și clădire din Vice City.
Așadar, 2002 a fost anul de grație pentru GTA Vice City, iar pentru HyperX a marcat lansarea primului produs – memoria DDR1. Era una dintre cele mai performante astfel de soluții ale momentului. După doi ani în branșă, HyperX introducea deja pe piață cel de-al doilea produs recomandat pentru computerele de gaming, mai exact memoria de tip DDR2.
Între lansarea memoriei DDR1 și a celei DDR2 de la HyperX, mai exact în 2003, am putea spune că a apărut și primul telefon mobil de gaming – Nokia N-Gage.
În același an, Steam vedea lumina zilei ca un produs software prin care Valve, compania din spatele platformei, să poată oferi update-uri mai ușor propriilor jocuri. Doi ani mai târziu, în 2005, Steam se transforma în ceea ce știm astăzi că este – o platformă de unde poți cumpăra și administra mii de jocuri disponibile. Tot în 2005, Xbox venea în fața clienților în variantă 360, una ce se pare că a fost pusă mai repede decât ar fi trebuit pe piață, întrucât nu puțini au întâmpinat probleme cu consola, care ceda subit, intrând în ceea ce a fost denumit „Red ring of death”.
În 2007, HyperX lansa cea de-a treia memorie RAM din portofoliu, ajunsă și ea la tot atâtea declinari – DDR3. Cu un an mai devreme, Sony introducea pe piață PlayStation 3, ce avea să fie prezentă pe piață tocmai până în 2013.
Tot în 2006, la doar câteva zile distanță de la lansarea PS3, Nintendo prezenta Wii, cu jocuri ce erau dedicate strict acestui tip de consolă.
2008 a fost anul în care HyperX a adus prima memorie de tip SODIMM, un modul DDR2 dedicat în principal laptopurilor, dar care a fost folosit și în mini PC-uri axate pe performanță. Același an a consemnat și lansarea jocului GTA IV, care însă nu a fost cel mai bine primit în piață, întrucât nu aducea aproape nicio noutate față de seriile dinaintea lui.
Perioada 2010 – 2011 a marcat momentul de la care HyperX a început să fie luat din ce în ce mai serios atât de clienții ce căutau să scoată performanță maximă din sistemele lor, cât și de concurență, ce vedea de acum în compania americană un adversar de temut. În 2010 HyperX introduce cea mai performantă memorie de tip LoVo – Low Voltage. Era un modul DDR3 ce putea urca în frecvență până la 2544 MHz.
Un an mai târziu, HyperX a devenit lider de piață cu prima serie de produse auto-overclocking. La Cebit 2011, pe un sistem Asrock mini ITX, o memorie HyperX DDR3 SO-DIMM CL8 rula la o frecvență maximă de 2233 MHz, devenind cea mai rapidă și performantă astfel de componentă la vremea ei.
Sfârșitul de 2011, chiar înaintea sărbătorilor de iarnă, aducea pe piață consola portabilă PS Vita, de la Sony. Nintendo nu avea să stea deoparte, iar către finalul toamnei lui 2012 introduce un competitor pentru PS Vita, prin Wii U.
Anul 2012 a însemnat pentru HyperX lansarea modulelor de memorie Predator. Designul era unul ce voia să atragă în special iubitorii de jocuri pe PC, iar performanțele modulelor DDR4 HyperX Predator recomandau aceste componente ca parte a celor mai puternice sisteme de gaming.
2013 a fost un an pe cât se poate de important în gaming, consolele Sony PlayStation 4 și Microsoft Xbox One fiind lansate la distanță de doar o săptămână una față de cealaltă. HyperX introducea în același an primul USB Flash Drive cu capacitatea de 1 TB din lume – DataTraveler HyperX Predator, stabilind astfel noi standarde în industrie.
Din punctul meu de vedere, 2014 a reprezentat punctul de cotitură în istoria HyperX. A fost anul în care compania a intrat pe piață cu prima pereche de căști. HyperX Cloud, dezvoltate în colaborare cu Q-Pad, introduceau designul ce este și astăzi în mare parte neschimbat și care a devenit practic o marcă înregistrată pentru producătorul american.
Tot în 2014, HyperX reușește să stabilească un record mondial cu ocazia Computex. O memorie HyperX DDR3 a fost împinsă până la o frecvență de nu mai puțin de 4620 MHz, devenind cea mai rapidă astfel de componentă la acea dată. În același an, HyperX înlocuiește linia de memorii blu cu cea FURY și lansează primul lor mauspad, sub gama de produse Skyn.
În doar un an, HyperX realizează că pot avea un cuvânt greu de spus pe zona de căști de gaming și vin deja în 2015 cu modelul Cloud II, ce primește nenumărate aprecieri din partea multor publicații de profil.
În 2016 realitatea augmentată devine mainstream odată ce jocul Pokemon GO ajunge în magazinele Google Play Store și Apple Play Store.
În scurt timp, Pokemon GO se numără printre cele mai descărcate aplicații de mobil din lume și unul dintre cele jocurile ce-și țineau jucătorii cel mai mult timp în fața ecranelor.
Același an înseamnă pentru HyperX extinderea gamei de produse prin primele căști certificate pentru Xbox One, precum și prin introducerea primei tastaturi din portofoliu – HyperX Alloy FPS.
Un an mai târziu, în 2017, HyperX merge mai departe pe zona de periferice și lansează primul lor maus de gaming. Pulsfire FPS întregea așadar ecosistemul HyperX, fiind acum disponibile căști, tastaturi, precum și maus și mauspaduri.
2017 a fost și anul în care Nintendo a pus pe piață Switch, un dispozitiv ce propunea o nouă abordare în industrie – consola hibridă.
La bază o tabletă căreia îi puteai atașa un controller, consola se putea conecta și la un monitor / TV extern și atunci era comparabilă cu un PlayStation sau Xbox.
În 2017 apărea și ceea ce am putea considera primul smartphone de gaming.
Razer Phone, fără un design radical, ci mai degrabă cu unul minimalist, integra în premieră un display de telefon mobil cu rată de refresh la 120 Hz și un ansamblu hardware capabil să ruleze orice joc de la acea vreme la detalii maxime.
La doar 4 ani de la lansarea primelor căști, HyperX bifa livrarea a 5 milioane de astfel de accesorii audio. Tot în 2018, HyperX începe a primi recunoaștere pe partea de design, trecându-și în palmares premii Red Dot și IF Design. Același an marchează și introducerea primelor căști wireless, denumite Cloud Flight.
La un an distanță, HyperX lărgește și mai mult gama de produse prin introducerea primului microfon – QuadCast. În 2019, căștile HyperX erau deja vândute în 10 milioane de exemplare, deci în doar un an se dubla cantitatea de unități comandate de clienții din întreaga lume. Așa cum am precizat deja, până la această dată au fost livrate mai bine de 20 de milioane de căști HyperX.
Lumea gamingului își punea mari speranțe în Google Stadia, ce în 2019 anunța că va da posibilitatea oricui de a rula cele mai complexe jocuri fără a deține un computer puternic, ci doar cu o conexiune decentă la internet. Din păcate, cu câteva zile în urmă am primit și vestea că Stadia va fi închis de la 18 ianuarie 2023.
În 2020 NVIDIA lansa GeForce Now, un serviciu similar Stadia, care iată ce soartă a avut.
Vedem ce se va întâmpla cu GeForce Now, dar trebuie amintit că 2020 a fost și anul în care în sfârșit Sony a reușit să aducă pe piață PlayStation 5. Microsoft le-a luat însă fața japonezilor și, cu doar două zile înaintea acestora, a prezentat seria Xbox X/S, a patra generație a consolelor gigantului american.
HyperX mergea mai departe în 2020 cu seria de căști de gaming wireless și propunea modelul Cloud II Wireless, cu 30 de ore autonomie.
2021 a fost anul în care HyperX trecea divizia de accesorii și periferice sub tutela celor de la HP, după o tranzacție de 425 milioane de dolari. Astfel, Kingston rămânea cu partea de memorii – DRAM, SSD și flash, în timp ce HP are de atunci drepturile asupra mărcii HyperX, ce se ocupă în continuare de dezvoltarea și producerea perifericelor de gaming ce i-au adus atâta popularitate.
Ajungem și în anul curent, în care HyperX mizează pe căștile cu conectivitate fără fir. Au lansat deja primele căști de tip True Wireless Stereo – HyperX Cloud MIX Buds, precum și modelele over-ear Cloud Alpha Wireless, ce promit o autonomie de nu mai puțin de 300 de ore. Pentru acestea din urmă aveți deja review-ul publicat.
Iată că am încheiat și scurta noastră călătorie prin lumea gamingului din ultimii 20 de ani. HyperX a fost parte din această poveste în tot acest timp și va rămâne un nume sonor într-o industrie ce se pare că va genera venituri totale de 260 de miliarde de dolari în 2025.
Acest articol este susținut de HyperX.
Surse foto: Lotus III – The Ultimate Challenge ; GTA Vice City ; Nokia N-Gage ; Xbox 360 Red ring of death ; PS Vita ; Nintendo Switch .
