Oricât de mult ne place evoluţia, oricât ne dorim ca tehnologia să intre în viaţa noastră, oricât aşteptăm dezvoltarea inteligenţei artificiale, întotdeauna, dar întotdeauna vor exista şi riscuri. Mai mici sau mai mari, din păcate.
Datele noastre personale devin din ce în ce mai vulnerabile deoarece nu mai sunt doar în controlul nostru. În prezent ne cam dăm informaţiile peste tot pentru că astfel merg lucrurile şi nimeni nu ne poate garanta securitatea lor.
Cel mai nou astfel de exemplu, unul grăitor de altfel, este cazul Helsinki. Pe 30 aprilie 2024 capitala Finlandei a suferit unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice îndreptat împotriva unui oraş finlandez. Atacatorii au furat date confidenţiale a aproximativ 80.000 de elevi şi a aproximativ 40.000 de angajaţi ai municipiului.
Printre informaţiile furate regăsim nume, adrese de mail, serii şi numere ale documentelor, adrese fizice, informaţii despre statutul copiilor, asistenţă socială, certificate medicale şi multe altele, parte din ele destul de sensibile. Din informaţiile apărute în presă, vorbim de câteva zeci de milioane de fişiere furate.
Jussi Eronen, un reprezentant al Centrului Naţional de Securitate Cibernetică, recunoaşte că breşa a fost una destul de serioasă şi că informaţiile furate pot avea „consecinţe supărătoare” pentru cei implicaţi.
Momentan nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea atacului, deci nu se ştie încă cine sau de ce a făcut acest lucru.
