Industria auto europeană trece printr-o recalibrare majoră, forțată de realitățile economice, competiția agresivă din China și reticența pieței de a adopta vehiculele electrice în ritmul impus inițial de la Bruxelles. Două mișcări strategice majore conturează un nou peisaj politic și industrial la nivelul Uniunii Europene: relaxarea normelor privind interzicerea motoarelor cu combustie internă din 2035 și redefinirea strictă a criteriilor pentru eticheta „Made in UE”.
Axa Berlin-Paris a ajuns la o înțelegere de principiu privind îndulcirea calendarului de eliminare a motoarelor cu combustie internă. Dacă planul inițial „Fit for 55” prevedea stoparea completă a vânzărilor de mașini noilor cu emisii de CO2 până în 2035, noile discuții de la nivel înalt aduc portițe esențiale pentru producători:
- Extinderea hibrizi-lor și PHEV: vehiculele de tip PHEV și REEV vor continua să fie acceptate, recunoscându-se rolul lor de punte de tranziție reală către mobilitatea verde;
- Combustibilii sintetici și biocombustibilii: se validează cadrul tehnic prin care mașinile cu motoare termice vor putea fi comercializate și după 2035, cu condiția alimentării exclusive cu e-fuels sau biocombustibili cu amprentă neutră de carbon.
A doua piesă din puzzle-ul legislativ este acordul germano-francez privind definirea produselor industriale eligibile pentru finanțări, subvenții și achiziții publice europene sub umbrela preferinței continentale.
Pentru a contracara valul de vehicule importate ieftin și pentru a securiza lanțurile de aprovizionare, criteriile pentru termenul „Made in UE” devin extrem de stricte:
- valoarea adăugată trebuie să provină în proporție covârșitoare din state membre UE sau din țări partenere direct ancorate în Spațiul Economic European;
- în ciuda lobby-ului puternic desfășurat de anumiți producători, țări precum Marocul și Tunisia au fost excluse din acest acord de parteneriat industrial. Chiar dacă aceste regiuni ofereau costuri reduse de producție și o proximitate geografică avantajoasă, ele nu mai beneficiază de statutul asimilat producției comunitare.
Cum este ajutată uzina Dacia de la Mioveni?
Această dublă decizie reprezintă o oportunitate strategică majoră pentru industria auto națională și, în special, pentru Dacia:
- odată ce unitățile de producție din Maroc (Tanger și Casablanca) sunt excluse din schema criteriilor prioritare „Made in UE”, platforma industrială Dacia de la Mioveni își reconfirmă statutul în cadrul grupului Renault. Modelele fabricate în ţara noastră beneficiază din plin de statutul 100% european, oferind avantaje competitive la achizițiile publice din statele UE și la accesarea programelor de stimulare a pieței auto;
- Dacia a mizat masiv pe tehnologia hibridă (HEV) și GPL (Eco-G), pregătind în paralel integrarea soluțiilor sintetice. Flexibilizarea regulilor pentru 2035 înseamnă că modele de volum precum Duster, Bigster sau viitoarele modele compacte vor putea fi comercializate profitabil pe o perioadă mai lungă, fără presiunea unei electrificări premature și costisitoare;
- decizia protejează rețeaua vastă de furnizori de componente auto din România (de la producători de cablaje, subansamble și piese până la turnătorii și software), obligând constructorii să mențină investițiile în interiorul granițelor Uniunii.
Pentru România și pentru Dacia, noile reguli de joc aduc stabilitate industrială, protejează locurile de muncă și repun producția din UE în centrul strategiei auto continentale.
Via: profit.ro
