MTIC a avansat un proiect legat de modul în care infrastructura 5G urmează a fi dezvoltată la nivel național. Într-o situație cumva similară se află și Germania. De fapt s-ar putea să vedem în această toamnă și o primă poziție la nivelul UE. 

Cert este că România se află printre primele țări ce se grăbește a lua o poziție politică pe infrastructura 5G. Alte țări au avut o abordare mai tehnică, politica a trecut cumva în plan secund. Putem face o comparație între abordarea Germaniei (proiect publicat pe 11 august și aflat în dezbatere națională până pe 30 septembrie). La noi se face totul mai pe repede înainte (4 august – 17 august). 

Sunt câteva criterii pe care Germania le-a luat în calcul:

  1. Diversitate – mai mulți producători să contribuie la dezvoltarea infrastructurii, cel puțin doi se stipulează la un moment dat;
  2. Standarde de îndeplinit pentru ca un furnizor să fie considerat de încredere;
  3. Certificarea componentelor ce formează infrastructura;
  4. Funcțiile cheie pentru rețeaua telecom sunt stipulate în proiect. 

De fapt, dacă studiați documentul veți vedea că avem de-a face cu o abordare tehnică și nu politică. În România s-a cerut o scrisoare de intenție către ANCOM / CSAT pentru ca un furnizor să fie acceptat, iar acolo să fie îndeplinite următoarele condiții pentru respectiva entitate: 

  • Nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
  • Are o structură transparentă a acționariatului;
  • Nu are cunoștință de un istoric de conduită corporativă neetică;
  • Se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transaprente. 

Aici puteți consulta proiectul german (câteva paragrafe pentru cei interesați sunt în limba română pe un link de Docs). Sunt câteva zeci de pagini pe lângă cele câteva foi din România. Rămâne de văzut ce decizie urmează a fi luată de către executivul german. Recunosc că sunt curios să văd modul în care vor să-și dezvolte infrastructura 5G, cu sau fără Huawei. 

Un paragraf din documentul aflat în discuție în Germania:

Producătorii, asociațiile operatorilor publici de rețele de telecomunicații și asociațiile de furnizori de servicii de telecomunicații disponibili în mod deschis ar trebui să aibă posibilitatea de a-și exprima opiniile. Lista se publică în buletinul Agenției Federale de Rețea.

Este cerută și opinia celor implicați în dezvoltarea de rețele 5G în ce privește certificarea componentelor cheie. 

Componentele utilizate pentru implementarea funcțiilor cheie pot fi utilizate numai după ce testele de securitate INFORMATICĂ sunt efectuate de un organism de testare acreditat și certificate de un organism de certificare acreditat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.2019/881 (Cyber Security Act).

Se face referire la un document emis de Uniunea Europeană pe partea de securitate cibernetică. Nu stabilesc criterii politice, ci criterii de ordin tehnologic. 

Avem definite și funcțiile cheie preliminare pentru rețea: 

Întreg documentul arată abordarea tehnică față de infrasturctura 5G. Avem și noi specialiști în ANCOM ce ar putea defini un caiet de sarcini similar, cu cerințe etc. 

În concluzie la materialele punlicate în ultima perioadă, cred că ar fi excelent să nu ne grăbim într-un sens sau altul. Să vedem ce poziție este adoptată de către Uniunea Europeană, în țările cu impact mare: Germania, Franța etc. Să analizăm cum putem fi în acord cu aliații noștri, dar să gândim și spre viitor. Viteza cu care informația circulă va conta din ce în ce mai mult, iar rețelele precum 5G-ul și ce va urma după vor avea un rol major în viața noastră de zi cu zi. Putem obține un avantaj competitiv, un element care să ne scoată în față și să ne transforme într-o alternativă mai bună pentru investitori, un mediu propice de dezvoltare. Până și educația viitorului pare a fi legată strâns de internet.

Categorii: retelistica

Despre autor

Emil Dragotă

Co-Fondator al GADGET.ro; Pasionat de tehnologia mobilă, scrie review-urile pentru telefoane mobile, tablete, portabile, aparate foto & video, diferite gadgets etc. Utilizează Google Pixel 7 Pro + Samsung Galaxy S23 Ultra, tableta Samsung Galaxy Tab S9 Ultra și Sony ZV-E10 pentru fotografiile și materialele video făcute la recenziile de pe site. Notebook-ul de gaming ASUS ROG Zephyrus M16 a fost transformat în desktop PC ad-hoc prin conectare la două monitoare. Îi plac discuțiile civilizate bazate pe argumente.