ANCOM a venit cu câteva propuneri în ce privește contractele la internetul fix. Este vorba despre indicatorii de calitate tehnici prevăzuți și în regulamentul UE nr. 2015 / 2120.
În abonamentele de internet fix sunt menționate vitezele maxime la download și upload, fără alte elemente majore care să ateste serviciul oferit.
ANCOM își dorește ca fiecare furnizor de internet fix să includă în contracte și:
- Viteza minimă de transfer a datelor;
- Viteza de transfer disponibilă în mod normal;
- Viteza maximă și viteza promovată de transfer a datelor (viteză promovată = viteza specifică de către furnizor în comunicările comerciale).
Aceștia sunt indicatori tehnici pentru contractele de internet fix. La aceștia se adaugă și indicatori de calitate pe partea administrativă ce ar trebui afișați pe site-ul furnizorilor pe ultimele două semestre.
Indicatori de calitate administrativi sunt:
- Termenul de furnizare a serviciului de acces la internet în zile calendaristice (de la momentul în care a fost pusă cererea de furnizare și până la instalarea propriu-zisă);
- Termenul de remediere a deranjamentelor exprimat în ore;
- Termenul de soluționare a reclamațiilor primite de la utilizatorii finali, altele decât deranjamentele – valoare exprimată în zile;
- Frecvența reclamațiilor utilizatorului final;
- Frecvența reclamațiilor referitoare la deranjamente;
- Frecvența reclamațiilor legate de corectitudinea facturii.
O altă obligație pe care ANCOM și-ar dori să o aducă este legată de platforma Netograf. Ei și-ar dori ca traficul făcut pe această platformă să nu fie contorizat. Netograf este un fel de SpeedTest al ANCOM, de aici adună statistică la nivel trimestrial pe internetul fix și mobil.
Propunerile mi se pare de bun augur, ar fi cazul ca serviciile de internet fix să fie mai bine reglementate. Parcă de prea multe ori se promite mult și se livrează puțin. Utilizatorul trebuie să aibă pârghii prin care să controleze raportul dintre promisiuni și realitate.
