Trebuie să spun din start că nu am pretenția de a fi constructor și a veni cu expertiză dedicată, dar sunt cumva pe ultima sută de metri cu o casă pe structură de lemn și m-am lovit de-a lungul timpului de câteva mituri.
Unele dintre ele sunt mult mai haioase față de cele prezentate în top (gen, o mănâncă șoareci / șobolani și alte aiureli de-ți stă mintea în loc). Am remarcat că românul este cu adevărat conservator în ce privește construcția unei case noi, trebuie neapărat să fie din BCA sau cărămidă, acoperiș din tablă etc.
Casele pe structură de lemn în stil american – framing prind încetul cu încetul și la noi, deși mai este cale lungă până când vor fi la fel de populare ca în vestul Europei.
1. Casele pe structură de lemn nu se pretează pe clima din România, nu rezistă în timp, după 30 – 40 ani trebuie să faci alta :)
Este o aberație pe care am auzit-o de câteva ori. Casele tip framing sunt la ordinea zilei în SUA, iar SUA în mare parte se află în zona de climă temperată (temperat – continental, dar și temperat – oceanic). Dacă o casă este construită bine nu are absolut nicio problemă în țara noastră. Am văzut casă în genul celei pe care am ridicat-o și eu cu vechime de 13 ani și arată la fel de bine ca în prima zi, nu am sesizat nicio schimbare. Bineînțeles, lemnul trebuie tratat, izolația făcută cum trebuie etc.
Totul stă în priceperea echipei ce ridică casa. Dacă vor face treabă bună, nu are cum să nu reziste și în clima cu 4 anotimpuri de la noi (acum nu mai știu dacă mai sunt chiar 4, am impresia că din ce în ce rămân doar două :)).
Aici pot veni cu sute de exemple din SUA unde case pe framing au ajuns la 100 ani vechime și când au deschis pereții încă erau super-ok. Contează cine se ocupă de realizarea proiectului și cât de bine își face treaba. La fel ca și la casele convenționale, unde o echipă de meșteri îți pot face o construcție ce intră în proces de renovare după doar câțiva ani de zile, cu fundație făcută aiurea sau zone în care se infiltrează apa, pereți ce crapă etc.
2. Casele pe structură de lemn sunt mai ieftine față de cele convenționale;
Au fost câteva cazuri în care mi s-a spus că ies mai ieftin, că am ales o astfel de soluție spre a nu avea costurile de la o casă convențională. Trebuie să recunosc că și eu speram să fie așa, dar în timp mi s-a dovedit că avem de-a face cu un mit. Pot veni cu exemplul personal, la o casă de 144 mp pe un singur nivel cu izolație la interior din spumă poliuretanică de 15 cm, acoperiș din șindrilă bituminoasă, geamuri generoase am ajuns pe la 40 – 45.000 de euro (inclusiv fundație, izolație exterioară, pereți construiți din rigips pus pe profile etc). Estimez că vor mai fi de investit cel puțin 10 – 15.000 de euro (pompa de căldură aer-aer de tip multisplit, cele 2 băi etc). Nu includ mobila sau electrocasnicele ce sunt cheltuieli separate, cerul poate fi limita și aici. :)
Nu mi se pare a fi deloc o casă mai ieftină față de una pe BCA sau cărămidă. Dacă folosești materiale de calitate și nu faci rabat în ce privește calitatea, costurile sunt cel puțin echivalente dacă nu chiar superioare.
Da. Poți ieși mai ieftin, dacă ai abilități și îți ridici singur locuința. Mai există și varianta în a folosi materiale de mai slabă calitate.
3. Casele din lemn sunt răcoroase pe timp de vară și călduroase iarna;
Aici este doar parțial adevărat, cel mult. Cine se așteaptă la minuni din acest punct de vedere va fi dezamăgit. Dacă izolația este așa cum trebuie, se va încălzi ceva mai greu, cu o pompă de cădură ce face și aer rece vei reuși să o răcești pe timp de vară mai rapid față de o casă pe structură convențională. Problema este că dacă izolația este foarte bună, căldura nu se pierde așa ușor. De aici și necesitatea unui sistem de aerisire. Pentru iarnă încă nu am o experiență la modul full, am prins puțin din iarna lui 2019 / 2020 la birou și fără a avea pompa de căldură aer – aer (o să merg pe o soluție de la Daikin). S-ar putea să păstreze căldura ceva mai bine față de o casă convențională, revin cu detalii din momentul în care prin o iarnă în adevăratul înțeles al termenului, cu întreaga casă ridicată și locuită etc.
Cred că reușești să atingi dezideratul de mai sus, pe o casă cu perete de 1 metru grosime. Glumesc. Îmi amintesc că am fost pe la o mânăștire cu biserică de la Piatra-Neamț ridica în timpul lui Ștefan cel Mare ce cred că avea și rol de fortăreață, iar zidurile aveau chiar peste 1 metru grosime (cel puțin așa mi s-a părut). Afară erau peste 35 grade Celsius, iar la interior era ușor răcoare.
Bonus: Casele de lemn iau foc!
Nu știu cum mi-a scăpat această sentință auzită atât de des. Noroc cu unul dintre comentariile publicate. Am auzit replica: Casa de lemn dacă ia foc nu rămâne nimic. Pe lângă la casa de BCA sau cărămidă… Mi se pare o mare aiureală, pentru că și la o casă convențională nu mai poți folosi pereții ce au trecut printr-un incendiu. Important este să ai rețeaua electrică dimensionată corect, fără improvizații, fix precum la o casă construită clasic. Plus că mulți își imaginează casele pe structură de lemn drept bârnă peste bârnă. Poți trata lemnul ignifug, OSB-ul folosit arde lent, poliestiren-ul la exterior și izolația pe spumă poliuretanică nu sunt fire friendly ca să spun așa.
Este unul dintre miturile repetate de către cei ce nu a văzut o casă pe structură tip framing etc.
Ideea este că nu-i poți cere să sfideze legile fizicii.
Mai multe detalii despre casa pe structură de lemn – framing găsiți într-un articol realizat de Darius.
Articole similare
Diverse
Inginerii de la Universitatea Maine din Statele Unite ale Americii au creat cea mai mare imprimantă 3D din lume (poate construi o casă în 80 de ore)
Energie Verde
De ce trebuie să ținem cont în alegerea materialului izolator al casei?
Diverse
Comparație între sistemele constructive pentru o casă (zidărie portantă și neportantă, lemn și structură metalică) – avantaje și dezavantaje
Diverse