În data de 3 februarie a fost ziua fetiței mele, iar unul dintre cadourile primite de la noi a fost un Leagoo Kiicaa Mix, deoarece vechiul ei telefon nu prea mai funcționa. Pentru că a fost destul de înțelegătoare, mi-a dat voie să îl folosesc eu mai întâi, pentru a putea realiza acest articol. Mulțumesc, Alice!

Acum sa trecem la treabă: Leagoo e un B-brand din China, ce are gânduri expansioniste și în Europa. În 2017 au semnat un parteneriat cu una dintre cele mai puternice formații din Premier League – Tottenham Hotspur. Deși suma nu a fost făcută publică, ținând cont de renumele pe care Daniel Levy (Președintele consiliului de administrație al clubului londonez) îl are în domeniu, trebuie să fie una substanțială.

Specificații

Leagoo pune în vânzare trei variante ale acestui model:

  • cu procesor quad-core, 2 GB RAM și 16 GB spațiu de stocare;
  • cu procesor octa-core, 3 GB RAM și 32 GB spațiu de stocare;
  • cu procesor octa-core, 6 GB RAM și 128 GB spațiu de stocare.

Vă voi prezenta Kiica Mix cu 3 GB RAM și 32 GB stocare, varianta de mijloc.

Design

În pachet am primit, pe lângă smartphone (dooh!) și o pereche de căști in-ear pe USB Type-C, husă de protecție din plastic transparent, agrafă pentru slot-ul combo, manual de utilizare, certificat de garanție și încărcător pe 5V / 2A cu cablu USB type-C – USB. O folie de protecție era deja aplicată pe display.

Deși poartă particula “Mix” în denumire, nu mi se pare să aducă prea mult cu originalul de la Xiaomi. Aduce un grip bun, mai ales datorită grosimii și capacului de metal de pe spate, asta deși greutatea nu este foarte mare (153.1 grame). Camera duală este destul de ieșită în relief, nici husa de silicon inclusă în pachet nu reușește să o protejeze perfect.

Tastele de volum și oprire/pornire sunt plasate pe partea dreaptă, sus. Pentru mine a fost simplu să mă obișnuiesc cu ele, fiind aceeași dispunere precum la Huawei Nexus 6P personal.

Ecran și sunet

Ecranul este de 5,5 inch, dar raportul între ecran si corpul telefonului te face să-l simți precum un smartphone de 5 inch. Ca idee, telefonul de serviciu – Samsung A5 2017 – este mai mare, dar are un display de doar 5.2 inch. Construcția 18:9 permite margini înguste pe trei părți, cea de jos fiind cea mai proeminentă. Acolo se află camera frontală și senzorul de amprentă.

Displayul este livrat de Sharp și este unul peste media zonei de preț unde se încadrează. Oferă vizibilitate bună din orice unghi și în orice fel de mediu. În setări găsim MiraVision, o aplicație dedicată MediaTek pentru îmbunătățirea calității imaginilor, ce dispune de trei moduri de imagine: Standard, Viu și Mod utilizator cu reglaje personalizate. Aș spune că modul standard îl consider destul de bun, bine calibrat.

Tastele capacitive de pe ecran pot fi ascunse, iar senzorul de amprentă preia rolul de “back” și “home”. Dacă tot am ajuns la senzor, acesta mi s-a părut destul de încet, iar de multe ori nu recunoștea amprenta.

Pentru că nu am reușit deloc să fac capturi de ecran folosind metoda clasică din Android – Volume Down+Power – am “săpat” puțin și am descoperit că, în setări, pot activa opțiunea de a face această acțiune printr-un swipe down cu 3 degete pe ecran.

Pentru a permite aspectul 18:9 au fost necesare unele compromisuri:

  1. Senzorii de lumină ambientală și de proximitate au fost eliminați, iar la efectuarea unui apel ecranul se blochează automat. Problema apare la finalizarea convorbirii: dacă interlocutorul nu închide, trebuie să apeși tasta de pornire/oprire pentru a accesa telefonul. Lipsa senzorului de lumină nu permite setarea pe automat, dar pe mine nu m-a deranjat deloc asta. Folosesc Tasker de ceva vreme și am o setare pentru luminozitate ce suprascrie setările automate.
  2. Muchia superioară fiind foarte îngustă, difuzorul a fost mutat pe marginea de sus. Asta face dificilă orice convorbire, mai ales dacă are loc în zone cu zgomot. Practic ai de ales între a nu auzi aproape nimic sau a permite celorlalți să audă ce spune interlocutorul. În cazul în care plănuiați să ascultați muzică la difuzorul respectiv, vă veți răzgândi rapid. Dacă designul este unul de 2017, audiția ne duce înapoi în vremurile de început ale smartphone-urilor. Pe primul meu astfel de telefon, Nokia N97 Mini pot spune că aveam audiție mai bună!

Situația este salvată însă de căștile in-ear incluse. Designul lor impresionează și te duc cu gândul la un alt produs Xiaomi: Piston. Cum mufa audio lipsește, conectorul USB type-C preia această funcționalitate. Dezavantajul e dat de dificultatea de a găsi astfel de căști pe plan local.

Hardware, sistem de operare și aplicații

După cum am menționat la început, ansamblul hardware este format din procesorul MediaTEK MT6750T pe 28nm, tactat la 1.0 GHz quad-core ARM Cortex-A53 și 1.5 GHz quad-core ARM Cortex-A53. Oferă 3 GB RAM și 32 GB spațiu de stocare, slot combo (dual-sim sau single-sim + slot pentru cardurile de microSD până la 32 GB),

Procesoarele MediaTek sunt în general preferate de producătorii din al doilea eșalon. Într-un test comparativ, acest model folosit de Leagoo a avut jumătate din punctajul unui Qualcomm Snapdragon 625. Ca idee, ZTE Blade, Elephone P8, Ulefone Mix sau Alcatel A7 sunt modele ce merg pe mâna unui astfel de ansamblu hardware.

Telefonul îl consider suficient de puternic spre a duce aplicațiile pe care le folosesc în mod uzual, dar gâfâie când sunt prea multe deschise. E drept că, venind de pe un telefon mai puternic și fiind un heavy-user recunoscut, senzația este ușor amplificată.

Aplicații preinstalate pe Leagoo Kiika Mix

Aplicații Google: Căutare, Chrome, Gmail,  Maps, Drive, Duo, Muzică Play, Foto, Playstore;

Aplicații standard: Cameră foto, Setări, Telefon, Agendă, Mesagerie, Browser, Calculator, Calendar, Ceas, Muzică, Înregistrare sunet, Vreme, Radio FM, Manager fișiere, Notițe, Căutare vocală, SIM Toolkit, Descărcări, Galerie, App Store;

Interfața preinstalată este Leagoo Freeme OS 3.0 și prezintă modificări foarte mici ale sistemului de operare Android Nougat 7.0. Din motive de obișnuință și pentru că nu sunt fanul modelului iOS de a vedea toate aplicațiile direct pe ecranul de start, am instalat imediat după setările inițiale Nova Laucher și am aplicat micile mele adaptări.

În timpul în care l-am folosit am primit un update over-the-air, aferent lunii octombrie, care actualiza aplicația Notițe. Nu am găsit vreo mențiune pe site-ul producătorului despre un posibil salt la Oreo, dar nu mi-aș face prea mari speranțe în această direcție.

Performanță

Personal nu am încredere în astfel de teste și nu am achiziționat vreun device pe baza lor, dar telefonul a trecut prin toate testele de benchmark cu care v-am obișnuit. Bănuiesc că, măcar ca și termen de comparație cu alte modele, pe unii vă interesează și acest aspect. Nu am avut mari așteptări, dat fiind modelul de procesor ales.

Conectivitate

Folosesc un abonament Digi Mobil, iar în clădirea unde lucrez am uneori probleme cu semnalul, mai ales cel de internet și pe celălalt telefon. Cu toate acestea, Leagoo Kiicaa Mix este destul de departe de ceea ce mă așteptam. Sunt momente în care pierdeam conexiunea la rețea și doar cu un restart rezolvam problema. Faptul că este dual-sim mai salvează din aparențe. La nevoie, pot folosi o cartelă de la un operator ce are semnal decent în zona cu probleme.

Benzile disponibile sunt următoarele:

2G: GSM 850/900/1800/1900MHz

3G: WCDMA 900/2100MHz

4G: FDD-LTE B1/B3/B5/B7/B8/B20 TDD-LTE B40

Se adaugă Wi-Fi în standardele b/g/n, dual-band pe 2.4 și 5 GHz, bluetooth 4.0, Wi-Fi direct și hotspot, localizare prin A-GPS și radio FM. Deși în țară nu simt nevoia să ascult radio altfel decât prin internet, pentru că am un plan nelimitat de date mobile, în străinătate mi s-a părut foarte utilă această funcție.

În SpeedTest a reușit 37.02 Mbps la download și 30.58 Mbps upload (folosind rețeaua wireless, de acasă) și  2.14 Mbps la download și 4.61 Mbps upload (folosind rețeaua 4G Digi.Mobil) valori neașteptat de slabe, chiar și pentru categoria din care face parte. În apelurile de voce este destul de slab, după cum am menționat anterior, dată fiind poziționarea difuzorului audio. Totuși, pentru a fi corect pănă la capăt, trebuie să mărturisesc că mergând pe mâna unui SIM de la Digi Mobil nu mă așteptam la rezultate de-a dreptul spectaculoase. Este deja cunoscut faptul că acoperirea și vitezele de upload/download nu sunt punctul lor forte.

Camera foto și video

Camera de tip dual de 13+2 Megapixeli cu f 2.0 și dimensiune a pixelului de 1.12*1.12 microni cu f 2.0 și dimensiune a pixelului de 1.12*1.12 microni și fără autofocus.

Modul foto are trei moduri de utilizare: copil (poți face telefonul să scoată diverse sunete – de exemplu, de pisică – pentru a capta atenția celor mici), frumusețe (care are două trepte și prelucrează imaginea din software pentru a oferi o imagine mai clară, care mi s-au părut ca și filtrele de pe facebook) și normal. De asemenea, știe tehnologia bokeh, pentru portrete.

Un aspect puțin atipic este poziționarea camerei frontale, care se regăsește în partea stângă, pe “bărbie”. Prin urmare, cei care sunt împătimiți ai selfie-urilor, vor folosi telefonul întors, în acele momente, altfel cadrarea e mai dificilă.

Filmarea nu impresionează deloc, fiind demnă de un telefon de acum câțiva ani. Asta ar putea fi o mică problemă, pentru că fiică-mea obișnuiește să înregistreze mini-episoade din serialul Alice și Vlad (fiu-miu) pe care le distribuie apoi prin intermediul WhatsApp către noi, cei din familie. Dar cred că o să se descurce și așa!

Ținând cont de prețul telefonului, mi se pare rezonabil comportamentul video-foto. Nu cred că își achiziționează cineva un astfel de device pentru a face poze comparabile cu cele ale Google Pixel 2, spre exemplu.

Fotografii făcute cu Leagoo Kiicaa Mix

Autonomie

Bateria Li-Polymer de 2930 mAh a reușit cu greu să ducă o zi întreagă în condițiile în care am menținut luminozitatea la 40%. Un alt aspect ce a afectat autonomia a fost calitatea semnalului. La lucru se descărca mai ușor, date fiind problemele de rețea. Acasă, unde semnalul GSM și Wi-Fi e constant, nu am întâlnit probleme.

După cum am afirmat anterior, sunt mai degrabă un heavy-user, așa că mă aștept ca utilizatorii obișnuiți să nu întâmpine probleme. E drept că o baterie de 3400 mAh ar fi fost ideală.

Chargerul USB Type-C din pachetul de retail se laudă cu încărcare rapidă, fapt ce se traduce printr-o încărcare completă în aproximativ 70 de minute.

Preț

La momentul redactării articolului, eMAG îl listează la 785 lei, iar Gearbest la 98.24 USD, cu livrare din Germania (fără alte taxe), la care se mai adaugă costul livrării – diferă în funcție de alegerea fiecăruia.

Concluzii 

Dacă e să plătești prețul de pe Gerarbest, telefonul își depășește condiția. Dacă ar fi să plătesc prețul din România, m-aș mai gândi înainte de achiziție. De fapt, după ultimul meci Liverpool (al cărui fan sunt) – Tottenham (al cărui sponsor este Leagoo), nu aș mai cotiza la salariul lui Harry Kane…

Leagoo încearcă să ajungă la un public care își dorește un telefon cu design modern, cu un raport screen-to-body mare, dar care nu e dispus să plătească o avere pentru asta.

Am apreciat aspectul compact, care îl face accesibil pentru mai mulți clienți, designul arătos, display-ul foarte bun și experiența Android în stadiu aproape nativ. Din păcate, prețul de retail a forțat producătorul la unele compromisuri – mai ales poziționarea și performanțele difuzorului.

PRO

  • calitatea display-ului;
  • camera duală;
  • sistemul de operare curat;
  • designul atrăgător;
  • portul USB type-C cu dublul rol (audio și încărcare);
  • prețul;
  • încărcarea rapidă.

CONTRA

  • senzorul de amprentă cu viteză de recunoaștere modestă;
  • calitatea audiției, mai ales în timpul convorbirilor;
  • lipsa jack-ului de 3.5 mm;
  • autonomie redusă;
  • conectivitate slabă.