Diverse
Peste 2 zile ar trebui să înceapa prima etapă a programului Rabla pentru electrocasnice ediţia 2021. Cu toate acestea nu avem nimic oficial din partea AFM, aspect care ne pune un semn de întrebare legat de startul stabilit pentru 7 mai.
Până atunci ducem acest subiect într-o altă direcţie. Un comunicat de presă ce a ajuns astăzi în inbox-ul nostru vine cu un titlu destul de dur “De ce programul Rabla pentru electrocasnice dăunează mediului înconjurător”. Comunicatul este venit din partea Asociaţiei RESPO DEEE, o asociaţie ce se ocupă cu colectarea, reciclarea şi gestionarea deşeurilor DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice).
“Deși este un program care are ca efect măsurabil colectarea DEEE și este prezentat ca fiind un demers pentru a eficientiza consumul de energie electrică, pe termen lung acest program de Buy Back este ineficient și chiar periculos pentru mediul înconjurător.
Când predau un echipament electric sau electrocasnic vechi și nefolosit, majoritatea oamenilor așteaptă să primească foloase materiale, mai exact un voucher valoric. Programul Rabla pentru Electrocasnice face exact acest lucru și contravine tuturor eforturilor de educare și conștientizare a populației pe care noi, prin intermediul OTR-urilor (Organizaţii de Transfer de Responsabilitate), le desfășurăm.
Vom ajunge în situația în care cei care dețin în casă astfel de echipamente nu le vor mai oferi spre reciclare, ci le vor păstra până când va apărea un operator economic dispus să le acorde un avantaj financiar. Acele deșeuri de echipamente electrice și electronice, păstrate în casă, uneori chiar ani buni, sunt deșeuri periculoase pentru sănătate. În plus, păstrarea nu ajută deloc economia circulară. Doar prin reciclare, deșeurile pot redeveni materii prime și vor reintra astfel în circuitul de producție”, a declarat Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
“Este o diferență între programele de tip Take Back și cele de tip Buy Back. Take Back se aplică atunci când, pentru a cumpăra un produs electronic nou, cumpărătorul trebuie să ducă obligatoriu unul vechi la schimb, fără însă a primi o sumă de bani pe el. El chiar va plăti o taxă suplimentară dacă nu oferă la schimb un produs. Multe țări dezvoltate au implementat un astfel de sistem Take Back. Chiar și așa, nu a fost suficient pentru Marea Britanie, de exemplu, care nu a reușit să atingă ținta minimă de colectare în anul 2020. La nivel mondial, în 2019 mai puțin de 20% din DEEE generate au fost colectate și tratate în circuitul formal. Prin urmare, soluția pe termen lung este să educăm populația să ofere spre reciclare astfel de deșeuri în mod firesc și oricând, să devină un comportament normal, nu să fie stimulați doar de faptul că vor primi cândva un bon valoric pentru a cumpăra un produs nou și scump”, a completat Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO.
Situaţia României nu este cea mai bună, Uniunea Europeană urmând a penaliza ţările membre care nu îşi ating ţintele anuale de reciclare. În 2019 am reuşit să reciclăm doar 86.000 de tone DEEE vs 104.000 ţinta ţării noastre.
Prin acest comunicat Asociaţiei RESPO DEEE propune schimbarea formatului programului Rabla pentru electrocasnice astfel încât românii să devină mai responsabili cu deşeurile, să nu aştepte un câştig financiar de pe urma unui produs bun de aruncat.
