O ţară europeană se plânge că produce prea multă electricitate şi că industria şi maşinile electrice nu au ţinut pasul cu dezvoltarea infrastructurii (surplusul anual este cam cât consumul României)

Diverse
/
/
14 sept. 25
/

Mai toate ţările europene caută soluţii rapide de creştere a producţiei interne de electricitate, însă, în mod curios, există şi o naţiune care a dezvoltat pe repede înainte capacitate de producţie, iar marii consumatori se lasă încă aşteptaţi.

Sistemul energetic din Suedia are o problemă atipică şi anume un surplus foarte mare de electricitate. Ţara scandinavă produce în prezent undeva la 175 TWh pe an, iar consumul este de puţin peste 125 TWh pe an. Diferenţa de 50 TWh este uriaşă, iar ca să înţelegeţi de ce spun asta, aflaţi că România are un consum anual de electricitate cuprins între 50 şi 54 de TWh, adică o medie de 4.15 – 4.5 TWh / lună.

Dar cum a ajuns Suedia în această situaţie ciudată?

Conform estimărilor şi planurilor de dezvoltare din ultimii ani, Suedia ca ţară s-a pregătit pentru o creştere rapidă a numărului de consumatori şi a ridicat foarte multe capacităţi de producţie de energie verde. Suedia s-a ţinut practic de cuvânt, a dezvoltat infrastructura energetică, doar că acei consumatori uriaşi se lasă încă aşteptaţi:

  • fabricile de baterii Northvolt nu evoluează conform planurilor (acestea trebuiau să fie deja în funcţiune la capacitate maximă, consumul suplimentar estimat pentru acestea fiind de cel puţin 6 TWh anual);
  • două proiecte mari de producţie a oţelului din energie regenerabilă sunt în întarziere (ele ar fi trebuit să genereze un consum suplimentar anual de 30 TWh şi ar fi trebuit să intre în producţie în perioada 2024 – 2025, doar că nici aici lucrurile nu evoluează conform estimărilor, astfel că acestea urmează a intra în producţie în 2027, respectiv 2030);
  • invazia maşinilor electrice este la rândul său în întarziere (oficialii suedezi estimau în urmă cu 7-8 ani că în 2025 în Suedia vor circula pe străzi între 1.5 şi 2 milioane de maşini electrice, astfel că la nivel de consum ar fi avut o creştere de 5 TWh anual. Viitorul a devenit prezent, iar pe străzile Suediei sunt doar 600.000 de maşini electrice, unele ce consumă doar 1.4 TWh anual, deci avem şi de aici un surplus de aproximativ 3.6 TWh anual).

Observaţi că doar din aceste 3 puncte enumerate mai sus avem un consum care nu există încă de aproape 40 TWh.

Problema este că Suedia mai are multe alte proiecte în lucru ce ţin de dezvoltarea infrastructurii energetice, iar exportul surplusului practicat în prezent nu pare a fi o soluţie de viitor (preţuri mici ce duc la rentabilitate scăzută, subutilizarea capacităţilor de producţie etc.).

Sursa: piataauto.md

Cosmin Mușat
Editor la Gadget.ro, pasionat de tot ce înseamnă tehnologie de ultimă oră. Scrie despre cele mai noi informaţii din lumea IT&C, review-uri, gadget-uri nonconformiste etc. Utilizează Samsung Galaxy S25 Ultra și Acer Nitro 5 AN517-52.

Huawei Watch D3 – review (Dispozitiv medical avansat camuflat într-un smartwatch elegant) 

Gama de smartwatch-uri Huawei se extinde constant, fiind introduse, pe lângă seria Watch GT 7 și Watch GT 7 Pro, și modelele Watch 6 și WWatch 6 Pro, precum și Watch D3, așa cum v-am anunțat încă de la început de septembrie 2026. Astăzi vedem cum se prezintă la raport cel mai performant smartwatch în…

LIDL lansează în România o nouă marcă proprie (iată ce categorie de produse vizează aceasta)

LIDL este cunoscut drept unul dintre ratailerii alimentari din România ce preferă mărcile proprii în magazinele sale. Există foarte multe branduri LIDL de care toată lumea a auzit, iar aici îmi vin în minte rapid nume precum Parskide, SilverCrest sau Livarno.

Preţul dinamic ajunge şi la McDonald’s, astfel că în curând am putea plăti mai mult pentru mâncare atunci când este mai aglomerat („mulţumită” AI-ului)

Data viitoare când vei pofti la un burger la mijlocul zilei, s-ar putea să ai o surpriză pe bonul de casă. Modelul tarifar care ne-a obișnuit deja pe aplicațiile de ridesharing sau la rezervarea biletelor de avion, aşa numitul preţ dinamic, face un pas uriaș spre industria restaurantelor cu servire rapidă.