O ţară europeană se plânge că produce prea multă electricitate şi că industria şi maşinile electrice nu au ţinut pasul cu dezvoltarea infrastructurii (surplusul anual este cam cât consumul României)

Diverse
/
/
14 sept. 25
/

Mai toate ţările europene caută soluţii rapide de creştere a producţiei interne de electricitate, însă, în mod curios, există şi o naţiune care a dezvoltat pe repede înainte capacitate de producţie, iar marii consumatori se lasă încă aşteptaţi.

Sistemul energetic din Suedia are o problemă atipică şi anume un surplus foarte mare de electricitate. Ţara scandinavă produce în prezent undeva la 175 TWh pe an, iar consumul este de puţin peste 125 TWh pe an. Diferenţa de 50 TWh este uriaşă, iar ca să înţelegeţi de ce spun asta, aflaţi că România are un consum anual de electricitate cuprins între 50 şi 54 de TWh, adică o medie de 4.15 – 4.5 TWh / lună.

Dar cum a ajuns Suedia în această situaţie ciudată?

Conform estimărilor şi planurilor de dezvoltare din ultimii ani, Suedia ca ţară s-a pregătit pentru o creştere rapidă a numărului de consumatori şi a ridicat foarte multe capacităţi de producţie de energie verde. Suedia s-a ţinut practic de cuvânt, a dezvoltat infrastructura energetică, doar că acei consumatori uriaşi se lasă încă aşteptaţi:

  • fabricile de baterii Northvolt nu evoluează conform planurilor (acestea trebuiau să fie deja în funcţiune la capacitate maximă, consumul suplimentar estimat pentru acestea fiind de cel puţin 6 TWh anual);
  • două proiecte mari de producţie a oţelului din energie regenerabilă sunt în întarziere (ele ar fi trebuit să genereze un consum suplimentar anual de 30 TWh şi ar fi trebuit să intre în producţie în perioada 2024 – 2025, doar că nici aici lucrurile nu evoluează conform estimărilor, astfel că acestea urmează a intra în producţie în 2027, respectiv 2030);
  • invazia maşinilor electrice este la rândul său în întarziere (oficialii suedezi estimau în urmă cu 7-8 ani că în 2025 în Suedia vor circula pe străzi între 1.5 şi 2 milioane de maşini electrice, astfel că la nivel de consum ar fi avut o creştere de 5 TWh anual. Viitorul a devenit prezent, iar pe străzile Suediei sunt doar 600.000 de maşini electrice, unele ce consumă doar 1.4 TWh anual, deci avem şi de aici un surplus de aproximativ 3.6 TWh anual).

Observaţi că doar din aceste 3 puncte enumerate mai sus avem un consum care nu există încă de aproape 40 TWh.

Problema este că Suedia mai are multe alte proiecte în lucru ce ţin de dezvoltarea infrastructurii energetice, iar exportul surplusului practicat în prezent nu pare a fi o soluţie de viitor (preţuri mici ce duc la rentabilitate scăzută, subutilizarea capacităţilor de producţie etc.).

Sursa: piataauto.md

Cosmin Mușat
Editor la Gadget.ro, pasionat de tot ce înseamnă tehnologie de ultimă oră. Scrie despre cele mai noi informaţii din lumea IT&C, review-uri, gadget-uri nonconformiste etc. Utilizează Samsung Galaxy S25 Ultra și Acer Nitro 5 AN517-52.

Am văzut Berlin and the Lady With an Ermine, serialul numărul 1 pe Netflix în data de 1 iunie 2026 şi am fost cam dezamăgit (mult hype online, puţin conţinut)

Bine aţi revenit la un nou articol din categoria „am văzut”, secţiune în care îmi exprim o părere personală despre un film, documentar sau serial, opinie pe baza căreia vă aştept să discutăm în zona de comentarii.

De ce operatorii telecom din România (Orange, DIGI, Vodafone) se raportează la euro, deşi totul se plăteşte în lei (salarii, facturi, taxe şi impozite etc.)

Începând cu data de 27.05.2026 pentru clienţii noi, respectiv 01.07.2026 pentru clienţii deja existenţi, DIGI îşi raportează toată partea comercială din România în euro. Am scris pe subiect mai multe articole astfel:

Televizoarele Samsung în 2026 sau cum este reinventată experiența de vizionare prin AI, MicroRGB și OLED actualizat, dar și printr-un ecosistem conectat

În 2006 abia ce ajungeau a fi popularizate televizoarele cu ecran LCD. Samsung vedea o creștere a pieței pentru această tehnologie, de la 19 milioane unități în 2005 se așteptau la 25 - 30 milioane unități în 2006. A fost și momentul în care compania sud-coreeană și-a acontat poziția de lider în piața de televizoare.