Nu cred că are rost să ne mai plângem de infrastructura feroviară deplorabilă şi de parcul rulabil vechi şi depăşit, aşa că haideţi să trecem la nişte statistici, zic eu, relevante.
Se pare că în 2021 în România au fost emise peste 55 de milioane de bilete de tren astfel:
- 42 milioane de către CFR Călători;
- 4.9 milioane de către Regio Călători;
- 4.7 milioane de către Transferoviar Călători;
- 1.7 milioane de către Interregional Călători;
- 419.728 de către Softrans;
- 234.770 de către Astra Trans Carpatic.
Toate aceste bilete au fost folosite de către români (şi prea puţini străini) pentru a călători cu trenul, mijloc de transport care anul trecut a strâns întârzieri totale de 3.487.509 minute, adică undeva la 6 ani şi jumătate. Şi nu, nu este record absolut, în 2018 situaţia a fost şi mai rea, în acel an acumulându-se un total de 4.767.238 minute întârzieri, adică puţin peste 9 ani.
Făcând o medie, fiecare tren care a circulat în 2021 în ţara noastră a avut o întârziere de 3.48 minute la fiecare 100 de kilometri parcurşi.
O altă statistică interesantă este cea legată de viteza medie a unui tren în România. În 2021 un tren de călători a avut o viteză medie de 44.68 km / h, iar un tren de marfă a avut o viteză medie de 15.49 km / h. Vă daţi seama cât de şubredă este infrastructura feroviară ?
Să vă mai spun că 27% dintre miile de poduri şi podeţe feroviare au durata de viaţă proiectată depăşită ? Neah, astea sunt simple detalii.