Bine aţi revenit la un nou articol din categoria „am văzut”, secţiune în care îmi exprim o părere personală despre un film, documentar sau serial, opinie pe baza căreia vă aştept să discutăm în zona de comentarii.
Nu ştiu ce să mai cred despre topurile acestea promovate de Netflix, însă foarte probabil primele locuri nu au tot timpul legătură şi cu interesul generat pe platformă, ci sunt împinse în faţă de gigantul american, doar, doar, unele titluri tâmpite reuşesc să strângă câteva milioane de vizionări.
Ieri seară m-am bazat din nou pe recomandarea Netflix, iar de data aceasta am fost dus în eroare şi de prezenţa lui Kevin Hart (un actor de comedie bunicel, cândva), aşa că am ales noul film 72 Hours.
Totul este rău la acest film, de la scenariu, până la actori. Nu cred că am zâmbit la vreo fază, ba chiar unele mi s-au părut scârboase, pentru că în lungmetraj se pune accent mult pe băutură şi reacţiile adverse de după (nu vreau să intru în detalii).
În 72 Hours avem aceleaşi glume vulgare şi obosite în stil american, consum de droguri şi cocaină din belşug, beţivăneală, prostie tot în stil american, ce să mai, o mega tâmpenie de la început, până la final.
Iar Kevin Hart este ceva rău. Cu acelaşi stil agitat, personajul jucat de el este mai mult obositor şi prea deloc amuzant, ba chiar pe alocuri mi se pare că filmul a fost făcut din banii lui Kevin Hart (totul se învârte în jurul său, ba chiar devine cel mai şmecher mafiot din Miami, totul aşa din pix, fără să facă absolut nimic).
Ceva rău filmul ăsta, de obicei nu recomand să nu vă uitaţi la ceva anume, dar aici o fac. Din punctul meu de vedere, 72 Hours este cu siguranţă unul dintre filmele favorite la premiile Zmeura de Aur 2027.
NOTA:🔴 2 din 10🔴
