De ce amenzile date de Comisia Europeană pentru granzii din IT sunt relative ?

/
/
7 sept. 17
/

Comisia Europeană veghează asupra dezvoltării sănătoase a pieţei economice, iar atunci când apar derapaje rolul său este acela de a interveni şi a restabili bunul mers al lucrurilor. Acest lucru se întâmplă şi în IT acolo unde nu puţine au fost cazurile când marii producători au încercat să obţină diverse avantaje în defavoarea concurenţei.

În ultimii ani au fost date mai multe amenzi jucătorilor din acest segment, iar cele mai răsunătoare rămân cele 1.06 miliarde euro date în 2009 celor de la Intel şi alte 2.42 miliarde euro primite de Google chiar anul acesta. Chiar dacă la prima vedere am putea crede că deciziile Comisiei Europene sunt imediat aplicabile, în realitate situaţia este mult mai complexă, iar de la ziua anunţului oficial până la plata efectivă a banilor pot treci ani buni sau, în cel mai rău caz, amenda este anulată complet. Acest lucru se întâmplă pentru că marile companii atacă în instanţă deciziile.

Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile, vom lua un exemplu concret: cazul Intel. În anul 2009 Comisia Europeană amenda Intel cu suma de 1.06 miliarde de euro, deoarece ar fi făcut abuz de poziţie dominantă în piaţa procesoarelor şi ar fi oferit producătorilor de computere Dell, Lenovo, HP şi NEC reduceri de preţ mult peste limita legalităţii astfel încât să asigure fidelitatea acestora în dauna celor de la AMD (singurul competitor ce avea un cuvânt de spus).

Intel a atacat în instanţă această decizie, însă în 2014 Tribunalul General al Uniunii Europene confirma amenda de 1.06 miliarde euro impusă de Comisia Europeană. Intel a făcut recurs la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar aceasta a decis în anul de graţie 2017 că situaţia nu este atât de gravă şi a cerut Tribunalului General al Uniunii Europene să reexamineze recursul formulat de producătorul american.

După 8 ani de la anunţarea faimoasei amenzi, lucrurile nu sunt deloc clare, mai mult chiar situaţia pare a lua o turnură defavorabilă Comisiei Europene. În aceste condiţii lupta în instanţe mai poate continua ani buni de acum înainte, opinia publică va uita cu siguranţă acest incident, iar rezultatul final rămâne încă o necunoscută (cel puţin pentru noi, oamenii de rând).

Sunt sigur că şi Google va proceda la fel cu aşa zisa amendă de 2.42 miliarde de euro şi cine ştie dacă o va mai plăti vreodată.

Sursa: telegraph.co.uk
Categorii: Opinie
Cosmin Mușat
Editor la Gadget.ro, pasionat de tot ce înseamnă tehnologie de ultimă oră. Scrie despre cele mai noi informaţii din lumea IT&C, review-uri, gadget-uri nonconformiste etc. Utilizează Samsung Galaxy S25 Ultra și Acer Nitro 5 AN517-52.

De ce strategia DIGI de tip blitzkrieg cu preţuri mici nu a funcţionat în Belgia? (iată ce s-a întâmplat şi ce e de făcut mai departe)

DIGI este un operator care se bazează pe o strategie simplă şi foarte eficientă (de cele mai multe ori). Compania se foloseşte de intrări agresive pe noile pieţe, unele susţinute de creşteri în volum prin practicarea de preţuri mici. În funcţie de context, fie închiriază reţea, fie construieşte una noua, în ritm direct proporţional cu…

De ce cred că noul acţionar majoritar al grupului Vodafone ar putea relansa activitatea din România (o concurenţă mai agresivă pentru Orange şi Digi Mobil nu ar strica)

Probabil aţi citit în ultimele ore că grupul britanic Vodafone are un nou acţionar majoritar, un om de afaceri francez ce a cumpărat 16,21% din capital pentru aproape 6 miliarde de dolari (5,95 miliarde de dolari mai exact). Vorbim despre Xavier Niel, fondatorul şi acţionarul principal al grupului de telecomunicaţii Iliad.

Care este principalul motiv pentru care un român nu alege o maşină electrică în 2026?

Recent am făcut câteva schimbări în viaţa profesională, iar de câteva luni pot spune că am o activitate cu mai multe implicări în domeniul auto. În tot acest timp am intrat în contact cu foarte mulţi oameni, am discutat speţe şi speţe, am omis păreri şi păreri şi pot spune că deşi există mai multe…