Am testat ceva mașini strict electrice până acum, prima fiind un Renault Zoe, cu care am mers câteva zile acum mai bine de 6 ani. De atunci, experiența mea cu EV-uri a fost completată cu modele precum BMW i3, Porsche Taycan, Mazda MX-30, Dacia Spring, Ford Mustang Mach-E, Kia EV6, Renault Megane E-TECH Electric și ultimul, dar nu cel din urmă, BMW iX.
Cu fiecare dintre ele am mers mai mult sau mai puțin, pe unele le-am condus timp de doar câteva ore, iar pe altele pe durata mai multor zile. Atunci când traseele au fost ceva mai scurte, de exemplu când le-am testat cu prilejul unor evenimente de presă, experiența cu oricare dintre ele a fost mai mult decât plăcută.
Nici când am avut mașini electrice la dispoziție timp de mai multe zile, fără însă să-mi doresc sau să fie nevoie să merg ceva mai departe, nu au fost probleme.
Doar că, dacă aș avea o singură mașină, pentru toată familia, și aceasta ar fi un EV, atunci nu cred că m-aș descurca prea ușor.
Cu Kia EV6 și BMW iX mi-au fost arătate adevăratele compromisuri pe care trebuie să le iei în considerare când deții o singură mașină și aceea este un EV.
Cu sud-coreeana am plecat de vineri până duminică la munte, undeva în zona Bran – Moeciu. Ei bine, deși mașina m-ar fi dus fără mari emoții dus-întors de la Găești în această zonă, eu nu am putut să stau prea liniștit în acel weekend. Calculam mereu câtă autonomie reală mai am la dispoziție raporat la energia rămasă în acumulator, căutam stații de încărcare prin zonă, ba chiar am renunțat la climatizare pentru unele momente și la anumite drumuri scurte prin preajmă de teamă să nu fac acea pană… Plus că am mers economic, foarte economic, până ce am realizat că îmi ajunge bateria până acasă.
Apoi, la câteva luni distanță, la sfârșit de august, am avut la test pe durata unui weekend BMW iX. Acea experiență a fost cea care mi-a demonstrat că nu m-aș putea baza pe un EV ca unică mașină de familie.
Vă explic de ce. Pe scurt, pentru că nu îmi doresc să depind eu de mașină, să îmi fac eu planurile după ea, adică să planific în detaliu orice excursie mai lungă de 200 km, să caut rute pe care sunt stații de încărcare și locuri de cazare care să-mi poată pune la dispoziție măcar o priză casnică.
E drept că am auzit că există și persoane pentru care astfel de detalii nu reprezintă provocări, ci din contră. Bine, până la urmă, vorbim despre proprietari de EV care nu cred că vor să recunoască că le este dificil să fie pregătiți din timp pentru orice parcurs ceva mai lung, care mai degrabă se mint singuri cum că le face plăcere o astfel de abordare a fiecărei călătorii.
Pentru mine, este greu să renunț la confortul de a decide pe moment unde să plecăm. Îmi place să aleg din scurt pe ce drumuri să admirăm peisaje, să stabilesc din mers câți kilometri parcurgem dintr-o singură sesiune și așa mai departe. Mașina cu motor termic îmi lasă o libertate la care nu sunt dispus să renunț deocamdată.
Cu BMW iX a fost nevoie să caut prin București, pe la ora 6 dimineața, o stație rapidă de încărcare.
Apoi, am așteptat și am stat la rând să prind loc la stația de încărcare din parcarea hotelului la care am ales să ne cazăm tocmai pentru că avea această facilitate și nu pentru alta. În mod normal am fi rezervat o cameră la un alt hotel. Poate mai aproape de plajă, poate cu loc de joacă pentru cei mici, cu piscină sau orice altceva în locul unei stații de încărcare.
Mai mult, pentru fiecare stație la care am încărcat a fost nevoie de o aplicație separată, de creare de conturi, de metode diferite de plată, cu depunere de bani în cont sau integrare card în aplicație, cu blocare de fonduri pe cardul de debit…
Prea complicat pentru mine, care eram într-o scurtă vacanță.
Sincer, eu plecasem la mare cu soția și cei doi copii și altfel ne facem noi ieșirile de weekend. Pur și simplu luăm de cele mai multe ori decizii pe loc, cu doar câteva ore sau chiar mai puțin înainte de a pleca undeva.
Iar cu o mașină electrică nu merge așa… Ce te faci dacă vrei să pleci, de exemplu, spre seară la Brașov, dar constați că mai ai autonomie de doar 40 – 50 km? Bagi mașina la încărcat câteva ore bune acasă, deci amâni serios plecarea, sau faci traseul în așa fel încât să atingi anumite puncte unde sunt stații de încărcare? Și dacă acele stații nu funcționează sau sunt pline de mașini lăsate la încărcat câteva ore? Că mi s-a întâmplat și asta, la Bran…
Cea mai mare problemă nu este reprezentată însă de mașinile electrice, ci de rețeaua de încărcare din țara noastră. Rămân la ideea din acest articol, pe care l-am scris acum aproape 7 ani. Cu mențiunea că pe lângă încărcare ultra-rapidă avem nevoie și de multe, multe, multe puncte de încărcare, distribuite nu doar în orașe, cât și pe cele mai circulate șosele.
Hai să închei, că am impresia că m-am făcut înțeles. Concluzionez și vă mai explic o dată pe scurt de ce mi-aș cumpăra mașină electrică doar dacă aș avea și una cu motor termic. Fiindcă vreau să pot alege în orice moment unde plecăm, pe ce traseu, cât mergem continuu, unde ne cazăm (dacă ne cazăm, poate mergem direct dus-întors). Și nu vreau să planific toate chestiile astea și să pierd din timpul meu liber stând lângă o mașină care ar trebui să mă servească ea pe mine și nu să o aștept eu pe ea să fie gata să mă ducă la destinație. Iar la acea destinație ajung cam pe ce traseu are mașina nevoie să meargă…
PS: Sunt sigur că ați observat că acest articol este încadrat în categoria Opinie și reprezintă fix asta din partea mea. Dacă nu sunteți de acord cu ce am scris, foarte bine, mă bucur. Vă aștept prin comentarii să îmi spuneți cum vi se pare vouă că stă treaba cu electricele, dar mai ales, fiindcă asta e de fapt problema mea, cu încărcarea lor la drumuri lungi.
