Conform unui studiu comandat de asociaţia 2Celsius şi realizat de Natalia Ciobanu (doctor în ştiinţele mediului) şi Adela Fofiu (doctor în sociologie), programele Rabla şi Rabla plus sunt ineficiente, accesibile doar românilor cu venituri mari şi foarte mari, însă extrem de benefice industriei auto.
Din 2005 până în 2021 aceste două programe au scos din bugetul statului peste 5 miliarde de lei, sumă importantă ce nu a reuşit să rezolve nici măcar problema mediului. În România la fiecare maşină nouă cumpărată sunt înregistrare alte cinci la mâna a doua, astfel că obiectivul programului Rabla de a elimina maşinile vechi este inutil.
În perioada 2018 – 2020 au fost înmatriculate în România peste 600.000 de maşini mai vechi de 15 ani, cifră similară cu numărul maşinilor casate prin programele Rabla şi Rabla Plus în perioada 2005 – 2019. Adică în doar 3 ani au fost aduse în circulaţie alte maşini vechi la fel de poluante precum cele casate în 15 ani.
Având la dispoziție acest program, de ce preferă oamenii să achiziționeze mașini la mâna a doua? Câtă lume își permite să acceseze programul Rabla și Rabla Plus? Care este, dar mai ales, care ar putea fi impactul programului asupra asigurării mobilității în rândul familiilor defavorizate din România?
Se pare că cele două programe au o oarecare tentă exclusivistă, românii cu venituri mici şi medii neavând acces la ele. “O persoană cu venit mediu în România are nevoie de 10-20 de ani pentru a economisi banii necesari cumpărării unei mașini noi prin programul Rabla. Este o perioadă foarte lungă și doar din asta ne putem da seama cât de greu accesibil este programul pentru majoritatea românilor. În momentul de față, programul oferă beneficii clare, evidente, doar industriei auto și în acest caz, poate ar trebui mutat la alt minister de la cel al Mediului”, susține Natalia Ciobanu.
Programele Rabla şi Rabla Plus nu rezolvă problema mobilităţii, iar în forma lor actuală acestea contribuie într-un mod mai evident și ușor de înțeles la profiturile producătorilor și distribuitorilor de mașini decât la bunăstarea, mobilitatea și accesul la servicii de bază a oricărui alt cetățean.
Puteţi găsi întreg studiul accesând acest link.
